Paradoxul ucigaşului profesionist
Doctrina protestantă, aflată la baza capitalismului modern, susţine omnipotenţialitatea lui Dumnezeu şi, prin consecinţă, că nimic din ceea ce face omul nu poate altera planurile divine. Aplicaţia acestui fapt este, de fapt, liberul arbitru care descătuşează energiile creatoare umane. Dacă ceea ce facem tot nu contează cu nimic în planul divin, atunci suntem liberi să facem ce vrem.
E ipostaza unui spectator divin care poate fi ignorat, atâta vreme cât îţi plăteşti „cotizaţia” la biserică.
Revoluţia reformei a fost declaraţia că dacă-ţi merge bine, inclusiv în afaceri, înseamnă că Dumnezeu te iubeşte ! Doar eşti parte a planului divin, care avea cuprinsă-n el, de la început, fila succesului tău !
Mi se pare o fracţionare a moralei: Una spui când eşti în biserică şi alta faci când ieşi de acolo !
De aici paradoxul ucigaşului profesionist care are agăţată crucea de gât şi care spune o rugăciune chiar înainte de-a apăsa pe trăgaci. Aproape toată istoria modernă occidentală s-a scris plecând de la ideea asta.
publicat de ionutsk la
06:09
2 comentarii:
eu nu sunt cu biserica, dar ..What Goes Around ... Comes Around..
De
realbadpisy, La
9 decembrie 2009 la 12:04
păi, chestia s-a generalizat, lăsând biserica undeva, în planul secund. Dar, culmea, pragmatismul acesta, geamăn cu ateismul, a fost declanşat de lideri religioşi precum Calvin şi Martin Luther.. unde dai şi unde crapă !
De
ionutsk, La
9 decembrie 2009 la 12:15
Trimiteți un comentariu
Abonați-vă la Postare comentarii [Atom]
<< Pagina de pornire