tag:blogger.com,1999:blog-67964586425722104302024-03-13T10:35:15.556-07:00Labirintionutskhttp://www.blogger.com/profile/15906121006915254204noreply@blogger.comBlogger40125tag:blogger.com,1999:blog-6796458642572210430.post-56879620612857414472011-01-25T12:06:00.000-08:002011-01-25T12:09:22.397-08:00Gândurile unui meloman<p class="MsoNormal">În filme gen „The Day That Earth Stood Still”, pe Pământ ajunge o ființă superioară, ce ia omenirea la bani mărunți, ca să aprecieze dacă-și justifică existența. Un fel de judecată de apoi, dacă vreți, în care pe-un talger se pune lăcomia, vanitatea și răutatea lumii, iar pe celălalt suntem invitați să punem contra-argumente care să ne justifice prezența în univers.<o:p></o:p></p> <p class="MsoNormal">Mie mi s-a părut întotdeauna că regizorii filmelor de felul acesta bâjbâie, încropind răspunsuri oarecare, nereușind să vadă esențialul. Arta. Arta pe care-o producem, mai mult decât orice altceva, ne justifică prezența printre ființele superioare ale cosmosului(câte-or fi ele). Și dintre toate artele, cred că muzica este prima inter pares.<o:p></o:p></p> <p class="MsoNormal">Am putea fi foarte bine trubadurii universului și-ar fi destul!<o:p></o:p></p> <p class="MsoNormal">V-ați prins, cred, că sunt un meloman pătimaș. Ascult multă muzică, de toate genurile și din toate timpurile și nu contenesc să mă declar încântat de ce descopăr în fiecare zi. Sunt dintre aceia care afirmă că pe lângă monștrii sacri, pe-a căror muzică am crescut, se alătură continuu urmași cel puțin la fel de demni de admirație. Ba chiar, ritmul în care apare muzică bună este din ce în ce mai alert. Timp și dispoziție să ai ca s-o asculți cu adevărat!<o:p></o:p></p> <p class="MsoNormal">Grație Internetului și profesiei liberale, am vreme să scormon și să adaug la colecția mea de discuri cam 10 albume de muzică noi pe zi. Recunosc că nu apuc să ascult atâta, chit că stau cu căștile lipite de urechi mai tot timpul. De multe ori mă trezesc încercând să-mi amintesc de vreun album pe care l-am ascultat cu vreo zece zile în urmă și care mi-a plăcut. Nu-i ușor!<o:p></o:p></p> <p class="MsoNormal">Mai sunt și genul care judecă un artist doar după ce-i ascultă un album cap-coadă. Melodiile singulare reușite nu fac decât să mă determine să caut și să ascult întregul album, ca să decid dacă îmi place sau nu cum cântă interpretul. Consider că orice artist, cu mai multă sau mai puțină chemare, poate scoate o piesă sau două bune. Dar, dacă reușește să creeze susținut un album bun, atunci îmi scot pălăria și-l trec pe lista mea de must-have, urmărindu-l de-atunci înainte.<o:p></o:p></p> <p class="MsoNormal">Dintre descoperirile extrem de plăcute din ultima vreme, am să enumăr câteva nume, poate folosește cuiva.<o:p></o:p></p> <p class="MsoNormal">Ash Koley, Sia Furler, Sugarland, Galahad (Empires Never Last), Magenta (cu incredibilul album Seven), Caro Emerald (a cărei album de debut tocmai a depășit Thriller-ul lui Michael Jackson ca număr de săptămâni pe locul 1 în Olanda), Biffy Clyro, Puscifer, Tool, Blue October, Pendragon, Linkin Park, System Of A Down, Within Temptation, Take That, Plain White T’s și foarte mulți alții. Acum, spre exemplu, ascult în căști The Wanted cu un splendid album de debut.<o:p></o:p></p> <p class="MsoNormal">Lista acoperă destul de multe genuri muzicale, deși, ca să pot asculta ce apare, mă cam limitez la rock, jazz, pop, <span style="mso-spacerun:yes"> </span>indie și alternative.<o:p></o:p></p> <p class="MsoNormal">Din punct de vedere muzical, consider că sunt un norocos și că trăiesc în paradis. Singurul meu regret este că nu știu să cânt la vreun instrument. Bănuiesc că să cânți alături de alții este o stare ce echivalează cu extazul mistic. Un super-high ce transcende mundanul și care oferă un indiciu despre cantitatea de sublim ce zace în genele umanității.<o:p></o:p></p><p class="MsoNormal"><br /></p><p class="MsoNormal"><span class="Apple-style-span" style="font-family: Arial, Helvetica, sans-serif; font-size: 14px; color: rgb(102, 102, 102); line-height: 20px; ">Acest articol participă la concursul<em style="margin-top: 0px; margin-right: 0px; margin-bottom: 0px; margin-left: 0px; padding-top: 0px; padding-right: 0px; padding-bottom: 0px; padding-left: 0px; border-top-width: 0px; border-right-width: 0px; border-bottom-width: 0px; border-left-width: 0px; border-style: initial; border-color: initial; outline-width: 0px; outline-style: initial; outline-color: initial; font-size: 14px; vertical-align: baseline; background-image: initial; background-attachment: initial; background-origin: initial; background-clip: initial; background-color: transparent; "> </em><em style="margin-top: 0px; margin-right: 0px; margin-bottom: 0px; margin-left: 0px; padding-top: 0px; padding-right: 0px; padding-bottom: 0px; padding-left: 0px; border-top-width: 0px; border-right-width: 0px; border-bottom-width: 0px; border-left-width: 0px; border-style: initial; border-color: initial; outline-width: 0px; outline-style: initial; outline-color: initial; font-size: 14px; vertical-align: baseline; background-image: initial; background-attachment: initial; background-origin: initial; background-clip: initial; background-color: transparent; ">“<a href="http://www.pionezadintrefese.ro/concurs-leacuri-babesti-pentru-urticarie-mentala/" target="_blank" style="color: rgb(131, 140, 28); margin-top: 0px; margin-right: 0px; margin-bottom: 0px; margin-left: 0px; padding-top: 0px; padding-right: 0px; padding-bottom: 0px; padding-left: 0px; border-top-width: 0px; border-right-width: 0px; border-bottom-width: 0px; border-left-width: 0px; border-style: initial; border-color: initial; outline-width: 0px; outline-style: initial; outline-color: initial; font-size: 14px; vertical-align: baseline; background-image: initial; background-attachment: initial; background-origin: initial; background-clip: initial; background-color: transparent; text-decoration: none; "><span style="margin-top: 0px; margin-right: 0px; margin-bottom: 0px; margin-left: 0px; padding-top: 0px; padding-right: 0px; padding-bottom: 0px; padding-left: 0px; border-top-width: 0px; border-right-width: 0px; border-bottom-width: 0px; border-left-width: 0px; border-style: initial; border-color: initial; outline-width: 0px; outline-style: initial; outline-color: initial; font-size: 14px; vertical-align: baseline; background-image: initial; background-attachment: initial; background-origin: initial; background-clip: initial; background-color: transparent; text-decoration: underline; ">Leacuri băbeşti pentru urticarie mentală!</span></a>” </em>,<em style="margin-top: 0px; margin-right: 0px; margin-bottom: 0px; margin-left: 0px; padding-top: 0px; padding-right: 0px; padding-bottom: 0px; padding-left: 0px; border-top-width: 0px; border-right-width: 0px; border-bottom-width: 0px; border-left-width: 0px; border-style: initial; border-color: initial; outline-width: 0px; outline-style: initial; outline-color: initial; font-size: 14px; vertical-align: baseline; background-image: initial; background-attachment: initial; background-origin: initial; background-clip: initial; background-color: transparent; "> </em>organizat de <a href="http://www.pionezadintrefese.ro/" style="color: rgb(131, 140, 28); margin-top: 0px; margin-right: 0px; margin-bottom: 0px; margin-left: 0px; padding-top: 0px; padding-right: 0px; padding-bottom: 0px; padding-left: 0px; border-top-width: 0px; border-right-width: 0px; border-bottom-width: 0px; border-left-width: 0px; border-style: initial; border-color: initial; outline-width: 0px; outline-style: initial; outline-color: initial; font-size: 14px; vertical-align: baseline; background-image: initial; background-attachment: initial; background-origin: initial; background-clip: initial; background-color: transparent; text-decoration: none; ">Pioneza Dintre Fese</a></span></p>ionutskhttp://www.blogger.com/profile/15906121006915254204noreply@blogger.com3tag:blogger.com,1999:blog-6796458642572210430.post-2185713266450429342011-01-17T03:40:00.000-08:002011-01-17T11:01:57.657-08:00Al doilea soare<p class="MsoNormal">Totul a pornit de la o idee. Ideea este sămânța care, odată încolțită în mintea oamenilor, crește ca o buruiană ce nu mai poate fi oprită. Pe lângă faptul că avea beneficii economice evidente, ideea venea într-un moment foarte potrivit. Lumea se zbătea de ani buni în ghearele unei crize ce nu părea să aibă vreun capăt. Abia se zărea un licăr de speranță și deja alte capete nebănuite ale demonului își făceau apariția. Deficite publice, falimentele planurilor de pensii și sănătate, scumpirea carburanților și alimentelor, valurile de emigranți ce luau cu asalt ultimele oaze aparente de prosperitate, revoluții care izbucneau în țări care cu doar 10 ani înainte păreau exemple de stabilitate…<o:p></o:p></p> <p class="MsoNormal">Lumea era obosită și-avea nevoie de-o soluție. De-un vis care să polarizeze imaginația și eforturile tuturor. De ceva care să-i permită să spere. Să-și facă planuri de viitor. O lume fără planuri de viitor, încet-încet, se sufocă.<o:p></o:p></p> <p class="MsoNormal">Al doilea soare!<o:p></o:p></p> <p class="MsoNormal">Un soare creat de om, care să strălucească pe cer la comandă. Ce simbol ar fi putut fi mai potrivit? Era destul ca orice om să-și ridice privirea și să se lase îmbăiat, odată cu razele luminoase și calde, de valuri de beatitudine și speranță. Era semnul că orice greutăți pot fi depășite. Cea mai bună confirmare a creativității umane.<o:p></o:p></p> <p class="MsoNormal">Calculele arătau chiar simplu. Întinderea unor imense suprafețe flexibile reflectorizante în poziție geostaționară era fezabilă și relativ ieftină. Poziția era astfel aleasă încât imensa oglindă spațială reflecta lumina soarelui spre pământ, în funcție de orientarea dorită. Noaptea se transforma în zi. Nu mai era nevoie de iluminat artificial.<o:p></o:p></p> <p class="MsoNormal">Nu mai era nevoie de încălzire, pentru că razele soarelui erau dozate foarte precis deasupra orașelor, reglând temperatura la sol. Orașele se aflau într-o veșnică vară timpurie și blândă. Prin reglaje fine puteau fi controlate temperaturile diferitelor zone, dirijându-se astfel clima lor. Rezultatul imediat a fost un boom al producției agricole, revărsând asupra omenirii un belșug neașteptat și binevenit. Prețul combustibililor a scăzut, nefiind nevoie de iluminat și încălzire. Mai mult, prin concentrarea luminii solare în câteva locuri, au apărut centrale solare de mare eficiență, ceea ce a impulsionat apariția de vehicule electrice nepoluante și ieftine. Energia era nelimitată și aproape gratis.<o:p></o:p></p> <p class="MsoNormal">Omenirea era în pragul unei noi ere.<o:p></o:p></p> <p class="MsoNormal">Primul soare a fost construit deasupra Europei, al doilea deasupra Chinei, iar al treilea deasupra SUA. Un soare artificial era de ajuns pentru un continent întreg. Mai multă căldură era trimisă la suprafața Terrei, dar prin reducerea poluării și prin ventilarea cu ajutorul vânturilor controlate, s-a evitat efectul de încălzire globală.<o:p></o:p></p> <p class="MsoNormal">Noi și noi zone își doreau să trăiască sub un soare artificial, iar industriile aveau comenzi cum nu mai avuseseră de mult. Lumea își recăpătase optimismul și efervescența.<o:p></o:p></p> <p class="MsoNormal">Evident, activitatea sorilor artificiali se cerea coordonată, pentru a nu da naștere la uragane. Cu trei sori artificiali, lucrul nu era foarte complicat, dar, pe măsură ce Australia, Africa de sud, Brazilia, India, Rusia și alte state își cereau proprii lor sori artificiali, chestiunea devenea mai complicată.<o:p></o:p></p> <p class="MsoNormal">Prima care a folosit soarele artificial ca o armă de șantaj a fost China. Ca să reducă la tăcere pretențiile Indiei, și-a poziționat soarele artificial ca să-l eclipseze pe cel real deasupra Indiei. Ziua a devenit noapte și după doar două zile în Mumbay a început să ningă. În replică, hackerii indieni au spart controlul soarelui chinez și-au provocat o caniculă nemaipomenită deasupra Shanghaiului. Pomii luau foc ca niște chibrituri.<o:p></o:p></p> <p class="MsoNormal">A fost convocată o conferință internațională de urgență. Țările mici și-au proclamat cu vehemență dreptul la lumina artificială. Din ce în ce mai multe voci cereau naționalizarea companiilor care controlau sorii artificiali. Cei mari își vedeau interesele și supremația amenințate și ofereau în schimb energie și alimente gratuite. Plus investiții și locuri de muncă. S-a ajuns, astfel, la un acord care limita numărul de sori artificiali la 9. Câte unul pentru fiecare continent, inclusiv Oceania, și trei pentru Asia, unde trăia jumătate din populația globului.<o:p></o:p></p> <p class="MsoNormal">Însă a fost evitată cu grijă adoptarea unei noi Charte a drepturilor omului și naționalizarea companiilor solare, iar controlul sorilor a fost menținut de companii din Europa, SUA și China. Fiecare controla câte un soare artificial. Statele au promis că vor veghea ca aceste companii să respecte legile și regulile și să limiteze marjele lor de profit. Lumea s-a liniștit, mulțumindu-se cu noile avantaje, deși multe voci proroceau că lumea își pierde din libertate și a ajuns la mâna câtorva companii gigant, a căror putere deja o depășea chiar și pe cea a marilor state. Puterea s-a concentrat prea tare în mâini mult prea puține, ziceau ei, iar independența multor țări a devenit literă moartă, acestea depinzând total de importul de energie și de alimente, resurse controlate de o nouă elită planetară.<o:p></o:p></p> <p class="MsoNormal">Însă mereu există nemulțumiți și voci cârcotașe! Nimeni nu voia să revină la criza dinainte. Progresul are, inevitabil, pe lângă avantaje, și inerente noi condiționări. Ca să pășești înainte, trebuie să te rupi de trecut!<o:p></o:p></p><p class="MsoNormal"><br /></p><p class="MsoNormal"><span class="Apple-style-span" style="font-family: Arial, Helvetica, sans-serif; font-size: 14px; color: rgb(102, 102, 102); line-height: 20px; ">Acest articol participă la concursul<em style="margin-top: 0px; margin-right: 0px; margin-bottom: 0px; margin-left: 0px; padding-top: 0px; padding-right: 0px; padding-bottom: 0px; padding-left: 0px; border-top-width: 0px; border-right-width: 0px; border-bottom-width: 0px; border-left-width: 0px; border-style: initial; border-color: initial; outline-width: 0px; outline-style: initial; outline-color: initial; font-size: 14px; vertical-align: baseline; background-image: initial; background-attachment: initial; background-origin: initial; background-clip: initial; background-color: transparent; "> </em><em style="margin-top: 0px; margin-right: 0px; margin-bottom: 0px; margin-left: 0px; padding-top: 0px; padding-right: 0px; padding-bottom: 0px; padding-left: 0px; border-top-width: 0px; border-right-width: 0px; border-bottom-width: 0px; border-left-width: 0px; border-style: initial; border-color: initial; outline-width: 0px; outline-style: initial; outline-color: initial; font-size: 14px; vertical-align: baseline; background-image: initial; background-attachment: initial; background-origin: initial; background-clip: initial; background-color: transparent; ">“<a href="http://www.pionezadintrefese.ro/concurs-leacuri-babesti-pentru-urticarie-mentala/" target="_blank" style="color: rgb(131, 140, 28); margin-top: 0px; margin-right: 0px; margin-bottom: 0px; margin-left: 0px; padding-top: 0px; padding-right: 0px; padding-bottom: 0px; padding-left: 0px; border-top-width: 0px; border-right-width: 0px; border-bottom-width: 0px; border-left-width: 0px; border-style: initial; border-color: initial; outline-width: 0px; outline-style: initial; outline-color: initial; font-size: 14px; vertical-align: baseline; background-image: initial; background-attachment: initial; background-origin: initial; background-clip: initial; background-color: transparent; text-decoration: none; "><span style="margin-top: 0px; margin-right: 0px; margin-bottom: 0px; margin-left: 0px; padding-top: 0px; padding-right: 0px; padding-bottom: 0px; padding-left: 0px; border-top-width: 0px; border-right-width: 0px; border-bottom-width: 0px; border-left-width: 0px; border-style: initial; border-color: initial; outline-width: 0px; outline-style: initial; outline-color: initial; font-size: 14px; vertical-align: baseline; background-image: initial; background-attachment: initial; background-origin: initial; background-clip: initial; background-color: transparent; text-decoration: underline; ">Leacuri băbeşti pentru urticarie mentală!</span></a>” </em>,<em style="margin-top: 0px; margin-right: 0px; margin-bottom: 0px; margin-left: 0px; padding-top: 0px; padding-right: 0px; padding-bottom: 0px; padding-left: 0px; border-top-width: 0px; border-right-width: 0px; border-bottom-width: 0px; border-left-width: 0px; border-style: initial; border-color: initial; outline-width: 0px; outline-style: initial; outline-color: initial; font-size: 14px; vertical-align: baseline; background-image: initial; background-attachment: initial; background-origin: initial; background-clip: initial; background-color: transparent; "> </em>organizat de <a href="http://www.pionezadintrefese.ro/" style="color: rgb(131, 140, 28); margin-top: 0px; margin-right: 0px; margin-bottom: 0px; margin-left: 0px; padding-top: 0px; padding-right: 0px; padding-bottom: 0px; padding-left: 0px; border-top-width: 0px; border-right-width: 0px; border-bottom-width: 0px; border-left-width: 0px; border-style: initial; border-color: initial; outline-width: 0px; outline-style: initial; outline-color: initial; font-size: 14px; vertical-align: baseline; background-image: initial; background-attachment: initial; background-origin: initial; background-clip: initial; background-color: transparent; text-decoration: none; ">Pioneza Dintre Fese</a></span></p>ionutskhttp://www.blogger.com/profile/15906121006915254204noreply@blogger.com2tag:blogger.com,1999:blog-6796458642572210430.post-81045244758661032092011-01-10T04:24:00.000-08:002011-01-10T04:26:49.159-08:00Balanță<p class="MsoNormal">Ciudat cocktail, viața asta!<o:p></o:p></p> <p class="MsoNormal">Vis și iluzie plutind ca un fum<o:p></o:p></p> <p class="MsoNormal">Prin curenți de luciditate,<o:p></o:p></p> <p class="MsoNormal">Până ce nu mai știi precis<o:p></o:p></p> <p class="MsoNormal">Să le deosebești.<o:p></o:p></p> <p class="MsoNormal">Mă strădui să înțeleg<o:p></o:p></p> <p class="MsoNormal">Doar ca, atunci când încep s-o fac,<o:p></o:p></p> <p class="MsoNormal">S-alerg înapoi în brațele misterului,<o:p></o:p></p> <p class="MsoNormal">Temător să nu dezechilibrez balanța.<o:p></o:p></p> <p class="MsoNormal">Înțelegi? Simți? Crezi?<o:p></o:p></p> <p class="MsoNormal">Poate de aceea avem două mâini,<o:p></o:p></p> <p class="MsoNormal">Doi ochi,<o:p></o:p></p> <p class="MsoNormal">Și două emisfere cerebrale,<o:p></o:p></p><p class="MsoNormal">Deși avem doar o singură inimă.</p> <p class="MsoNormal">Poate de aceea suntem doi<o:p></o:p></p> <p class="MsoNormal">Și-l căutăm mereu pe celălalt;<o:p></o:p></p> <p class="MsoNormal">Cel care ne echilibrează balanța.<o:p></o:p></p> <p class="MsoNormal">Însăși zeii au, la rândul lor, zei,<o:p></o:p></p> <p class="MsoNormal">Iar eu te am pe tine.<o:p></o:p></p><p class="MsoNormal"><br /></p> <p class="MsoNormal"><o:p> </o:p></p><p class="MsoNormal"><o:p><span class="Apple-style-span" style="font-family: Arial, Helvetica, sans-serif; font-size: 14px; color: rgb(102, 102, 102); line-height: 20px; ">Acest articol participă la concursul<em style="margin-top: 0px; margin-right: 0px; margin-bottom: 0px; margin-left: 0px; padding-top: 0px; padding-right: 0px; padding-bottom: 0px; padding-left: 0px; border-top-width: 0px; border-right-width: 0px; border-bottom-width: 0px; border-left-width: 0px; border-style: initial; border-color: initial; outline-width: 0px; outline-style: initial; outline-color: initial; font-size: 14px; vertical-align: baseline; background-image: initial; background-attachment: initial; background-origin: initial; background-clip: initial; background-color: transparent; "> </em><em style="margin-top: 0px; margin-right: 0px; margin-bottom: 0px; margin-left: 0px; padding-top: 0px; padding-right: 0px; padding-bottom: 0px; padding-left: 0px; border-top-width: 0px; border-right-width: 0px; border-bottom-width: 0px; border-left-width: 0px; border-style: initial; border-color: initial; outline-width: 0px; outline-style: initial; outline-color: initial; font-size: 14px; vertical-align: baseline; background-image: initial; background-attachment: initial; background-origin: initial; background-clip: initial; background-color: transparent; ">“<a href="http://www.pionezadintrefese.ro/concurs-leacuri-babesti-pentru-urticarie-mentala/" target="_blank" style="color: rgb(131, 140, 28); margin-top: 0px; margin-right: 0px; margin-bottom: 0px; margin-left: 0px; padding-top: 0px; padding-right: 0px; padding-bottom: 0px; padding-left: 0px; border-top-width: 0px; border-right-width: 0px; border-bottom-width: 0px; border-left-width: 0px; border-style: initial; border-color: initial; outline-width: 0px; outline-style: initial; outline-color: initial; font-size: 14px; vertical-align: baseline; background-image: initial; background-attachment: initial; background-origin: initial; background-clip: initial; background-color: transparent; text-decoration: none; "><span style="margin-top: 0px; margin-right: 0px; margin-bottom: 0px; margin-left: 0px; padding-top: 0px; padding-right: 0px; padding-bottom: 0px; padding-left: 0px; border-top-width: 0px; border-right-width: 0px; border-bottom-width: 0px; border-left-width: 0px; border-style: initial; border-color: initial; outline-width: 0px; outline-style: initial; outline-color: initial; font-size: 14px; vertical-align: baseline; background-image: initial; background-attachment: initial; background-origin: initial; background-clip: initial; background-color: transparent; text-decoration: underline; ">Leacuri băbeşti pentru urticarie mentală!</span></a>” </em>,<em style="margin-top: 0px; margin-right: 0px; margin-bottom: 0px; margin-left: 0px; padding-top: 0px; padding-right: 0px; padding-bottom: 0px; padding-left: 0px; border-top-width: 0px; border-right-width: 0px; border-bottom-width: 0px; border-left-width: 0px; border-style: initial; border-color: initial; outline-width: 0px; outline-style: initial; outline-color: initial; font-size: 14px; vertical-align: baseline; background-image: initial; background-attachment: initial; background-origin: initial; background-clip: initial; background-color: transparent; "> </em>organizat de <a href="http://www.pionezadintrefese.ro/" style="color: rgb(131, 140, 28); margin-top: 0px; margin-right: 0px; margin-bottom: 0px; margin-left: 0px; padding-top: 0px; padding-right: 0px; padding-bottom: 0px; padding-left: 0px; border-top-width: 0px; border-right-width: 0px; border-bottom-width: 0px; border-left-width: 0px; border-style: initial; border-color: initial; outline-width: 0px; outline-style: initial; outline-color: initial; font-size: 14px; vertical-align: baseline; background-image: initial; background-attachment: initial; background-origin: initial; background-clip: initial; background-color: transparent; text-decoration: none; ">Pioneza Dintre Fese</a></span></o:p></p>ionutskhttp://www.blogger.com/profile/15906121006915254204noreply@blogger.com2tag:blogger.com,1999:blog-6796458642572210430.post-27919997914125800262011-01-02T14:28:00.000-08:002011-01-03T03:15:30.480-08:00Mormoloci<p class="MsoNormal">Citisem despre o specie de pești care se adună într-un anumit loc la o anumită dată. Ceva, nu se știe încă ce, îi face să străbată mările și oceanele lumii, ca să ajungă acolo, exact atunci. Vocea care îi cheamă, îi mână neobosit până ce apa se umple de pești. Sub lumina lunii, în noaptea aceea, apa pare că fierbe.<o:p></o:p></p> <p class="MsoNormal">În zorii zilei următoare totul s-a terminat. Peștii au dispărut, întorcându-se tăcuți de unde au venit. În urma lor, apa a căpătat o lucire albicioasă de la miliardele de ouă, depuse și fecundate în timpul misteriosului ritual.<o:p></o:p></p> <p class="MsoNormal">Iar când primii mormoloci încep să iasă din găoacele lor, agitându-și nervos codițele, nimic nu mai amintește de taina și fierberea acelei nopți. Fiecare peștișor, purtat de curenți, vede imensitatea plină de primejdii a apei nesfârșite, ca și cum ar fi primul pește care a apărut pe pământ. Nimeni nu-l îndrumă! Nimeni nu-l protejează! Nimeni nici nu știe măcar de existența lui!<o:p></o:p></p> <p class="MsoNormal">Pentru fiecare peștișor, oceanul este un univers indiferent și rece.<o:p></o:p></p> <p class="MsoNormal">Țin minte c-am lăsat cartea din mână, căzând pe gânduri.<o:p></o:p></p> <p class="MsoNormal">Om fi și noi, mormolocii umani, produsul abandonat al unei panspermii misterioase? Suntem lăsați să ne descurcăm cum ne taie capul, într-un colț pustiu de univers, în timp ce prezumtivii noștri părinți cine știe pe unde umblă? Un univers rece și indiferent la soarta noastră…<o:p></o:p></p> <p class="MsoNormal">Poate, cei care vom reuși să scăpăm de amenințarea neființei, o vom apuca hai-hui prin spațiu, convinși fiind că suntem primii care-l străbat. Ne vom lua de piept cu cosmosul, scriindu-ne singuri legile și soarta și purtând în suflete ciudata senzație a unui părinte.<o:p></o:p></p> <p class="MsoNormal">Până vom auzi, într-o zi, o voce tainică. O voce care ne cheamă spre un loc anume, spre care <span style="mso-spacerun:yes"> </span>vom porni ca hipnotizați. Un loc pe care nu l-am văzut niciodată! Vom ajunge acolo doar ca să descoperim că nu suntem singuri. Că, de fapt, avem nenumărați semeni care, ca și noi, au venit acolo, răspunzând chemării.<o:p></o:p></p> <p class="MsoNormal">Iar universul va fierbe.<o:p></o:p></p><p class="MsoNormal"><br /></p><p class="MsoNormal"><span class="Apple-style-span" style="font-family: Arial, Helvetica, sans-serif; color: rgb(102, 102, 102); font-size: 14px; line-height: 20px; ">Acest articol participă la concursul<em style="margin-top: 0px; margin-right: 0px; margin-bottom: 0px; margin-left: 0px; padding-top: 0px; padding-right: 0px; padding-bottom: 0px; padding-left: 0px; border-top-width: 0px; border-right-width: 0px; border-bottom-width: 0px; border-left-width: 0px; border-style: initial; border-color: initial; outline-width: 0px; outline-style: initial; outline-color: initial; font-size: 14px; vertical-align: baseline; background-image: initial; background-attachment: initial; background-origin: initial; background-clip: initial; background-color: transparent; background-position: initial initial; background-repeat: initial initial; "> </em><em style="margin-top: 0px; margin-right: 0px; margin-bottom: 0px; margin-left: 0px; padding-top: 0px; padding-right: 0px; padding-bottom: 0px; padding-left: 0px; border-top-width: 0px; border-right-width: 0px; border-bottom-width: 0px; border-left-width: 0px; border-style: initial; border-color: initial; outline-width: 0px; outline-style: initial; outline-color: initial; font-size: 14px; vertical-align: baseline; background-image: initial; background-attachment: initial; background-origin: initial; background-clip: initial; background-color: transparent; background-position: initial initial; background-repeat: initial initial; ">“<a href="http://www.pionezadintrefese.ro/concurs-leacuri-babesti-pentru-urticarie-mentala/" target="_blank" style="margin-top: 0px; margin-right: 0px; margin-bottom: 0px; margin-left: 0px; padding-top: 0px; padding-right: 0px; padding-bottom: 0px; padding-left: 0px; border-top-width: 0px; border-right-width: 0px; border-bottom-width: 0px; border-left-width: 0px; border-style: initial; border-color: initial; outline-width: 0px; outline-style: initial; outline-color: initial; font-size: 14px; vertical-align: baseline; background-image: initial; background-attachment: initial; background-origin: initial; background-clip: initial; background-color: transparent; text-decoration: none; color: rgb(131, 140, 28); background-position: initial initial; background-repeat: initial initial; "><span style="margin-top: 0px; margin-right: 0px; margin-bottom: 0px; margin-left: 0px; padding-top: 0px; padding-right: 0px; padding-bottom: 0px; padding-left: 0px; border-top-width: 0px; border-right-width: 0px; border-bottom-width: 0px; border-left-width: 0px; border-style: initial; border-color: initial; outline-width: 0px; outline-style: initial; outline-color: initial; font-size: 14px; vertical-align: baseline; background-image: initial; background-attachment: initial; background-origin: initial; background-clip: initial; background-color: transparent; text-decoration: underline; background-position: initial initial; background-repeat: initial initial; ">Leacuri băbeşti pentru urticarie mentală!</span></a>” </em>,<em style="margin-top: 0px; margin-right: 0px; margin-bottom: 0px; margin-left: 0px; padding-top: 0px; padding-right: 0px; padding-bottom: 0px; padding-left: 0px; border-top-width: 0px; border-right-width: 0px; border-bottom-width: 0px; border-left-width: 0px; border-style: initial; border-color: initial; outline-width: 0px; outline-style: initial; outline-color: initial; font-size: 14px; vertical-align: baseline; background-image: initial; background-attachment: initial; background-origin: initial; background-clip: initial; background-color: transparent; background-position: initial initial; background-repeat: initial initial; "> </em>organizat de <a href="http://www.pionezadintrefese.ro/" style="margin-top: 0px; margin-right: 0px; margin-bottom: 0px; margin-left: 0px; padding-top: 0px; padding-right: 0px; padding-bottom: 0px; padding-left: 0px; border-top-width: 0px; border-right-width: 0px; border-bottom-width: 0px; border-left-width: 0px; border-style: initial; border-color: initial; outline-width: 0px; outline-style: initial; outline-color: initial; font-size: 14px; vertical-align: baseline; background-image: initial; background-attachment: initial; background-origin: initial; background-clip: initial; background-color: transparent; text-decoration: none; color: rgb(131, 140, 28); background-position: initial initial; background-repeat: initial initial; ">Pioneza Dintre Fese</a> </span></p> <p class="MsoNormal"><o:p> </o:p></p>ionutskhttp://www.blogger.com/profile/15906121006915254204noreply@blogger.com5tag:blogger.com,1999:blog-6796458642572210430.post-14830640588982411292010-12-31T02:29:00.001-08:002010-12-31T02:42:46.239-08:00Dulapul cu amintiriIaca, mai împăturirăm un an, și-l așezarăm fain-frumos în raftul cu amintiri! Au fost și bune, au fost și mai puțin bune, că, de! - musai s-avem de unde învăța câte ceva și totdeauna trebuie lăsat loc de mai bine!<div>Așa că, vorba fostei mele învățătoare, „Capul sus și privirea înainte!” că geaba nostalgim după ce-o fost. Ce-i în față contează!</div><div>Și totuși, de aceea împăturesc frumos anii, pe măsură ce se duc, că odată m-oi apuca să răscolesc prin dulap și să iau amintirile la purtat încă odată. Credeți că nu se poate?</div><div>Poate nu mai țineți minte, dar, din puloverele vechi, bunica deșira firele și tricota altele noi. Dacă te pricepi oleacă la andrele, să vezi numa' ce povești faine ies din toate astea!</div><div>Reciclăm!</div><div>Așa că dulapul meu nu-i plin de nostalgie și regrete. E plin cu materie primă și fir de basm, iar viitorul e plin de planuri.</div>ionutskhttp://www.blogger.com/profile/15906121006915254204noreply@blogger.com0tag:blogger.com,1999:blog-6796458642572210430.post-68122351535416069982010-10-29T03:11:00.000-07:002010-10-29T03:12:26.861-07:00Înserare<p class="MsoNormal">Stau pe puntea transatlanticului, moțăind în șezlong. Pătura groasă îmi acoperă trupul, iar cartea din care citeam îmi stă deschisă-n poală. Pesemne c-am ațipit. Zgomotul ritmic al puternicelor motoare, deși nu se aude, se simte-n vibrația pereților vasului. La fel și legănarea valurilor. Dimensiunea vaporului nu permite valurilor să-l clatine, dar, dacă-nchizi ochii, poți ghici oftatul lor stingându-se strivit de carena metalică. Toate astea, împletite cu monotonia rândurilor tipărite ale cărții, m-au răpit lumii și m-au ascuns în faldurile unei picoteli leneșe.<o:p></o:p></p> <p class="MsoNormal">Simt lenea cum îmi topește nu numai trupul, ci și voința de-a face ceva. Până și gândurile-mi par amorțite.<o:p></o:p></p> <p class="MsoNormal">S-a înserat, iar răcoarea a alungat restul pasagerilor sub punte. Acolo e cald. E căldura ființelor civilizate care conversează nonșalant, iar mâinile lor leagănă cupe de șampanie, în așteptarea semnalului servirii mesei.<o:p></o:p></p> <p class="MsoNormal">Oricum, nu e mare lucru de făcut pe-un asemenea vas. Nimic important! Așa că n-am nici o intenție s-alung valul de lene care m-a cuprins. Îmi imaginez doar că lenea asta a mea s-a transformat într-o pisică uriașă ce mi s-a strecurat în brațe, geloasă pe carte și cerșind mângâieri. O simt torcând acum, triumfătoare, și-o las să-și savureze succesul. Doar trag puțin pătura mai sus și mă culcușesc și eu mai bine-n șezlong. Nu-i nici o grabă!<o:p></o:p></p> <p class="MsoNormal">Se pare că există un zeu al lenei, mulțumit de atitudinea mea, pentru că soarele, în coborârea sa spre orizont, s-a ițit pe sub pâcla de nori, iar zarea s-a învăpăiat feeric. Un asemenea peisaj este, cu siguranță, demn de un zeu! Iar, drept mulțumire, îi aduc ofrandă alte minute bune de trândăveală. Mă abandonez clipei, lăsându-mi ochii să se scalde amurg.<o:p></o:p></p> <p class="MsoNormal">În clipe din astea, nici nu mai contează cine ești, de unde vii, încotro te îndrepți, ce păreri ai sau ce griji îți macină sufletul. E doar un time-out în care tot ce trebuie să faci este să te imersezi total în prezent.<o:p></o:p></p> <p class="MsoNormal">Un foșnet îmi atrage atenția și văd pe covertă un pescăruș singuratic, apărut de nicăieri. S-a așezat cuminte pe brațul șezlongului vecin și s-a lăsat și el absorbit de spectacolul apusului. Oare percepe același lucru? O avea și el un suflet ce tânjește după frumusețe? Privindu-l, aș paria că-i așa. Ba chiar, sunt sigur că-i așa, pentru că pescărușul mi-a simțit privirea și, la rândul lui, se uită la mine, de parc-am fi complici. Doi spectatori singuratici, împărtășind aceeași pace.<o:p></o:p></p> <p class="MsoNormal">Așa o fi și-n Paradis?<o:p></o:p></p> <p class="MsoNormal">Mă surprind gândindu-mă din ce în ce mai des la ideea de Paradis. Poate așa e normal!<o:p></o:p></p> <p class="MsoNormal" style="margin-left:36.0pt;text-indent:-18.0pt;mso-list:l0 level1 lfo1"><!--[if !supportLists]--><span style="mso-fareast-font-family:"Times New Roman""><span style="mso-list:Ignore">-<span style="font:7.0pt "Times New Roman""> </span></span></span><!--[endif]-->Aici erai? se aude vocea ta. Nu știam unde-ai dispărut!<o:p></o:p></p> <p class="MsoNormal">Apariția ta bruscă a speriat pescărușul și motanul cel leneș, iar vraja clipei s-a rupt. Am încercat să te prind în joc, arătându-ți cerul înroșit printr-un gest al bărbiei. Intenționat, n-am zis nimic, pentru că vorbele tulbură oglinda apei sufletului. Speram să te molipsești de beatitudine și eram pregătit să dau pătura la o parte, ca să-ți fac loc sub ea, lângă mine.<o:p></o:p></p> <p class="MsoNormal" style="margin-left:36.0pt;text-indent:-18.0pt;mso-list:l0 level1 lfo1"><!--[if !supportLists]--><span style="mso-fareast-font-family:"Times New Roman""><span style="mso-list:Ignore">-<span style="font:7.0pt "Times New Roman""> </span></span></span><!--[endif]-->Uuu! Deja e târziu! Uite, aproape s-a întunecat! ai zis tu, ca reacție la splendoarea cerului. Hai să-ți prezint pe cineva! Imaginează-ți, a zis c-a auzit de tine! E un cititor de-al tău și vrea să te cunoască!<o:p></o:p></p> <p class="MsoNormal">Un cititor? Mai există specia asta? Începusem să fiu convins că fiecare scrie doar pentru sine, dintr-un exces personal de vanitate și prea-plin sufletesc. Dar, uite că, totuși..<o:p></o:p></p> <p class="MsoNormal">Deși, poate că nu e decât cineva care și-a amintit c-a văzut numele meu pe undeva și care doar colectează un subiect de bârfă pentru șuetele cu amicii. „Știți, l-am întâlnit pe…! Cum care….? Scriitorul… Mda, e-adevărat, nu-i nu-ș ce scriitor consacrat. Nici n-arăta prea grozav, nici el, nici nevastă-sa! Știți ce mi-a răspuns când l-am întrebat ce mai scrie? A zis că, deocamdată, nu scrie nimic. Îi e lene! Pe cuvântul meu! Părea cam pierdut în spațiu, săracu’… Ei, nu mai sunt nici scriitorii de-altă-dată!” <o:p></o:p></p> <p class="MsoNormal"><o:p> </o:p></p>ionutskhttp://www.blogger.com/profile/15906121006915254204noreply@blogger.com0tag:blogger.com,1999:blog-6796458642572210430.post-45004928068838401852010-10-15T04:12:00.000-07:002010-10-15T04:13:07.285-07:00Povestea înțeleptului rătăcitor<p class="MsoNormal">Se zice că-n vechime a existat un înțelept, renumit ca fiind cel mai învățat om din întreaga lui țară. Cu toate astea, el nu părea niciodată mulțumit de știința lui. De fiecare dată când cineva îl lăuda, el clătina din cap și ofta, spunând că ceea ce știe este ca un bob de lumină într-un ocean de întuneric. Un licurici față imensitatea cerului. Orice întrebare la care găsea răspuns ridica alte zece întrebări. Și ofta din ce în ce mai des, pe măsură ce simțea că-mbătrânește, pentru că-și dădea seama că nu va apuca să răspundă la toate întrebările lui. Își ridica ochii spre cer și privea așa clipe-n șir, deși nu zicea nimic.<o:p></o:p></p> <p class="MsoNormal">Dar zeii auzeau strigătul lui mut și-ntr-o zi Zeul cel mare s-a săturat de reproșurile omului și i-a apărut în vis.<o:p></o:p></p> <p class="MsoNormal">L-a întrebat de ce nu este mulțumit de viața lui. Ori nu este el înconjurat de frumusețe? Ori n-a dobândit faimă și glorie, ridicându-se mult peste semenii săi? Ce-i lipsește?<o:p></o:p></p> <p class="MsoNormal" style="margin-left:36.0pt;text-indent:-18.0pt;mso-list:l0 level1 lfo1"><span style="mso-fareast-font-family:"Times New Roman""><span style="mso-list:Ignore">-<span style="font:7.0pt "Times New Roman""> </span></span></span>Îmi dau seama că voi, zeii, ați dăruit o viață prea scurtă oamenilor, așa că nu le-ajunge să afle secretele lumii și să-și potolească curiozitatea.<o:p></o:p></p> <p class="MsoNormal" style="margin-left:36.0pt;text-indent:-18.0pt;mso-list:l0 level1 lfo1"><span style="mso-fareast-font-family:"Times New Roman""><span style="mso-list:Ignore">-<span style="font:7.0pt "Times New Roman""> </span></span></span>Așa crezi? Crezi că ne e teamă că oamenii ne-ar smulge secretele și ne-ar deveni egali? a zis zeul mânios. Uite, te blestem să n-ai odihnă până ce nu vei găsi răspuns la toate întrebările tale! a mai zis zeul, și-a dispărut, întorcându-se-n Olympul lui.<o:p></o:p></p> <p class="MsoNormal">Înțeleptul a băgat de seamă din acel moment că nu mai îmbătrânește. S-a apucat atunci și mai cu sârg să studieze, începând să-i neglijeze pe ceilalți oameni. Oamenii veneau la el cu tot soiul de păsuri, dar întrebările lor erau lucruri banale. Le răspundea în doi peri, dindu-le indicații vagi și îndemnându-i să cugete și singuri, pentru că răspunsurile erau la îndemâna lor și să nu-i mai piardă lui vremea. Oamenii s-au mirat de nepolitețea lui și-au început să-l caute tot mai rar. De altfel, a băgat de seama că toți cei pe care-i știa au îmbătrânit și-au murit, unul câte unul. Tinerii care le luau locul veneau la el, îl întrebau câte ceva, dar, primind răspunsuri criptice și fiind și ei fugăriți, l-au declarat nebun și nu i-au mai trecut pragul. Ajunsese, după o vreme, să locuiască ca printre străini și să i se uite până și numele, deși locuia în aceeași casă. Ba, oamenii care-au băgat de seamă că nebunul nu îmbătrânește, l-au crezut un demon necurat și într-o zi l-au alungat din sat.<o:p></o:p></p> <p class="MsoNormal">Asta l-a aprins de tot și și-a luat toiagul, hotărât să străbată lumea de la un cap la altul și să afle din ce în ce mai multe.<o:p></o:p></p> <p class="MsoNormal">Povești din toată lumea spun despre-un om care-a trecut demult pe la ei, iscodindu-i despre toate cele, stând apoi să cugete și-apoi plecând mai departe. Odată se zice c-a stat zece ani cugetând sub un copac, fără apă și fără mâncare. Hainele se rupseseră pe el și umbla cu niște piei de animale, pe care le înlocuia din când în când.<o:p></o:p></p> <p class="MsoNormal">Oamenii se străduiau să-i răspundă , să-i povestească, dar el nu era niciodată pe deplin mulțumit și pleca mai departe.<o:p></o:p></p> <p class="MsoNormal">Într-un loc, a fost rugat de niște copii să le spună povești, iar el a zâmbit, s-a așezat și-a început să istorisească. Și-a povestit, și-a tot povestit, fără încetare. Copii adormeau și se trezeau, mergeau la școală și se-ntorceau, iar el tot povestea încontinuu. Imaginea bătrânului care spune povești devenise atât de banală, încât tot mai puțini copii se întorceau să-i asculte poveștile. Gândeau, pesemne, că știu deja destule povești, sau că vor putea merge oricând acolo, dacă le venea pofta. După o vreme, din toți copii n-a mai rămas decât o fetiță, numită-n sat Sheherezada. Aceasta l-a ascultat fascinată, apoi, într-o zi, s-a ridicat, s-a apropiat de el și la sărutat pe creștet pe înțelept.<o:p></o:p></p> <p class="MsoNormal" style="margin-left:36.0pt;text-indent:-18.0pt;mso-list:l0 level1 lfo1"><span style="mso-fareast-font-family:"Times New Roman""><span style="mso-list:Ignore">-<span style="font:7.0pt "Times New Roman""> </span></span></span>Aș mai sta să te-ascult, uncheșule, dar mâine mă mărit! i-a zis fata.<o:p></o:p></p> <p class="MsoNormal">Abia atunci a realizat înțeleptul că fata crescuse și se făcuse o fecioară de-o răpitoare frumusețe. I-a urat mult noroc, sperând că toate acele povești o s-o ajute cumva, în viață.<o:p></o:p></p> <p class="MsoNormal">Apoi, fiindcă nu mai rămăsese nimeni să-l asculte, s-a ridicat și-a plecat mai departe.<o:p></o:p></p> <p class="MsoNormal">Cât timp a trecut, nimeni nu știe, pentru că istoria acelor vremuri vechi e adesea tare încurcată. Poate că omul acela încă umblă prin lume, sau poate că stă pitit în vreo văgăună, chibzuind îndelung la o întrebare mai dificilă.<o:p></o:p></p> <p class="MsoNormal">Totuși, există o poveste care spune că-ntr-o zi, după ce răspunsese la mai multe întrebări decât își pusese omenirea vreodată și aflase câte-n lună și-n stele, și-a pus o întrebare care l-a descumpănit.<o:p></o:p></p> <p class="MsoNormal">„La ce folosesc toate astea?”<o:p></o:p></p> <p class="MsoNormal">Se zice c-atunci a tăcut și că o lacrimă i-a brăzdat obrazul peste care trecuseră milenii. S-a suit pe-un vârf de munte și l-a chemat pe zeu. Zeul a venit greu și înțeleptul s-a speriat când l-a văzut. Îmbătrânise înspăimântător și-abia mai avea putere să se miște. A venit Zeul și s-a așezat lângă el, cu gesturi obosite.<o:p></o:p></p> <p class="MsoNormal" style="margin-left:36.0pt;text-indent:-18.0pt;mso-list:l0 level1 lfo1"><span style="mso-fareast-font-family:"Times New Roman""><span style="mso-list:Ignore">-<span style="font:7.0pt "Times New Roman""> </span></span></span>Păi, nu sunteți nemuritori, voi zeii?<o:p></o:p></p> <p class="MsoNormal" style="margin-left:36.0pt;text-indent:-18.0pt;mso-list:l0 level1 lfo1"><span style="mso-fareast-font-family:"Times New Roman""><span style="mso-list:Ignore">-<span style="font:7.0pt "Times New Roman""> </span></span></span>Suntem, dar asta nu-nseamnă că nu îmbătrânim! Îți spun un secret. Cu cât oamenii uită de noi, cu atât îmbătrânim. Au și zeii blestemele lor și-n cer este o peșteră imensă, plină cu zei uitați. Sunt atât de îmbătrâniți și neputincioși, că nici nu se mai mișcă și le-au crescut copaci din trupuri. Acolo aș fi ajuns și eu, pentru că nimeni în afară de tine nu mai știe de mine. Ești ultimul om care-mi mai știe numele. Ultimul care nu m-a uitat!<o:p></o:p></p> <p class="MsoNormal">Înțeleptul a rămas mut de uimire. Știa atât de multe și încă erau lucruri care-l mirau și încă atâtea de aflat.<o:p></o:p></p> <p class="MsoNormal" style="margin-left:36.0pt;text-indent:-18.0pt;mso-list:l0 level1 lfo1"><span style="mso-fareast-font-family:"Times New Roman""><span style="mso-list:Ignore">-<span style="font:7.0pt "Times New Roman""> </span></span></span>Ei, ai aflat tot ce se poate ști pe lume? îl întrebă zeul.<o:p></o:p></p> <p class="MsoNormal" style="margin-left:36.0pt;text-indent:-18.0pt;mso-list:l0 level1 lfo1"><span style="mso-fareast-font-family:"Times New Roman""><span style="mso-list:Ignore">-<span style="font:7.0pt "Times New Roman""> </span></span></span>Nu și-acuma știu că nici nu voi putea ști vreodată tot. Îmi cer iertare pentru nesăbuința mea!<o:p></o:p></p> <p class="MsoNormal" style="margin-left:36.0pt;text-indent:-18.0pt;mso-list:l0 level1 lfo1"><span style="mso-fareast-font-family:"Times New Roman""><span style="mso-list:Ignore">-<span style="font:7.0pt "Times New Roman""> </span></span></span>Nimeni, nici măcar zeii nu știu totul! Cum ar fi o lume fără taine și fără întrebări? O lume fără secrete… De aceea, oricât ai trăi, tot nu-ți folosește la nimic. Mai bine cauți în jur la semenii tăi ca să-ți împlinești viața, atâta câtă este, alături de ei! Voi, oamenii aveți copii, iar ei preiau întrebările voastre, le mai pun și pe-ale lor și se străduie să răspundă la câte pot. Pe restul le dau și ei mai departe, la copii lor. Așa e hărăzită lumea! Altfel, uite, ești la fel de singur ca și-un zeu uitat! Nu mai contează cât de înțelept ești și la câte întrebări ai aflat răspunsuri!<o:p></o:p></p> <p class="MsoNormal">Zeul<span style="mso-spacerun:yes"> </span>avea dreptate și înțeleptul și-a pipăit locul de pe creștet în care fusese sărutat de fata aceea. Apoi, fără alte cuvinte, s-au ridicat amândoi și-au pornit împreună spre ceruri.<o:p></o:p></p>ionutskhttp://www.blogger.com/profile/15906121006915254204noreply@blogger.com0tag:blogger.com,1999:blog-6796458642572210430.post-62116483721524399032010-07-22T04:14:00.001-07:002010-07-22T04:14:51.219-07:00Despre Ceauşescu şi epoca lui<p class="MsoNormal"><span style="mso-ansi-language:RO">Mă surprind având reacţii viscerale violente de câte ori vine vorba de Ceauşescu şi epoca lui. Am trăit vremurile acelea simţind cum mi se tăiau aripile şi mi se sufocau visele programatic, intenţionat şi tenace. Simţeam sistemul ca o maşină de tocat personalităţi, până ce totul devenea o indefinită pastă cenuşie, căreia-i era teamă până şi să spere. Cum scoteai capul din magma leşioasă, cum erai luat în colimator ca potenţial creator de probleme şi strivit.<o:p></o:p></span></p> <p class="MsoNormal"><span style="mso-ansi-language:RO">C-aproape toţi colegii mei visau în secret să fugă din ţară este, poate, cel mai clar simptom al unei catastrofe morale şi umane.<o:p></o:p></span></p> <p class="MsoNormal"><span style="mso-ansi-language:RO">De aceea mă irită orice tentativă de reabilitare a sistemului comunist ceauşist. După mine, ar trebui pus semnul egal între nazismul lui Hitler şi comunismul lui Stalin şi Ceuşescu.<o:p></o:p></span></p> <p class="MsoNormal"><span style="mso-ansi-language:RO">Soarta lui Ceauşescu mi s-a părut blândă, în comparaţie cu ce-ar fi meritat. Ar fi trebuit dat pe mâna mulţimii dezlănţuite şi făcut terci, iar resturile date la câini! O spun, foarte conştient, că dacă m-aş trezi călătorind în timp, chiar şi cu mintea de acum, şi m-aş trezi faţă-n faţă cu Ceauşescu, l-aş împuşca fără să ezit nici o secundă. Dacă n-aş avea armă, aş sări să-l sugrum.<o:p></o:p></span></p> <p class="MsoNormal"><span style="mso-ansi-language:RO">Înţelegeţi ce gen de reacţii viscerale am?<o:p></o:p></span></p> <p class="MsoNormal"><span style="mso-ansi-language:RO">Am avut timp 20 şi ceva de ani să stau şi să cuget, analizând toate aspectele epocii de aur. Au fost, de fapt, două epoci: prima până prin 1975, şi cea de după, până-n decembrie 1989.<o:p></o:p></span></p> <p class="MsoNormal"><span style="mso-ansi-language:RO">Dacă prima părea liberală şi progresistă, asta s-a datorat unei ambiţii personale care s-a suprapus cu interesul general al ţării. Ieşirea de sub tutela sovietică şi creşterea prestigiului internaţional necesita un program de industrializare intensivă. A fost, după mine, una din epocile cu adevărat de aur ale României din toate timpurile. Din păcate, premiza pe care s-a construit totul a fost petrolul ieftin. Şocurile petroliere au spulberat şansa unui viitor mai bun.<o:p></o:p></span></p> <p class="MsoNormal"><span style="mso-ansi-language:RO">Rămas cu datorii pe cap şi c-o industrie ineficientă şi energofagă, crima cea mai mare a lui Ceauşescu a fost incompetenţa. Că nimeni nu-i competent în toate domeniile, asta e deja banal, dar să-ţi ascunzi incompetenţa în spatele unui orgoliu nemăsurat şi să-ţi impui punctul de vedere prin teroare este o adevărată crimă. Orice alt punct de vedere decât cel al cârmaciului trebuia suprimat şi a fost suprimat brutal, aruncând întreaga societate, cu morala şi visele ei cu tot în întuneric. Au fost ani care-au scos la suprafaţă ce-a fost mai rău din fiecare om, iar molima asta încă ne bântuie. Ceauşescu a fost un dictator care n-a avut niciodată alt scop decât puterea şi orgoliul personal. Un tiran! Un asemenea om este în stare să sacrifice şi să mânjească orice! Un întreg neam cu viitorul lui cu tot, dacă trebuie!<o:p></o:p></span></p> <p class="MsoNormal"><span style="mso-ansi-language:RO">De aceea soarta lui a fost cea a oricărui tiran.<o:p></o:p></span></p> <p class="MsoNormal"><span style="mso-ansi-language:RO">Sunt multe voci care, pe baza anti-ceauşismului meu, mă acuză de partizanat cu actuala putere. N-are nici o legătură! Şi puterea de azi pare incompetentă şi orgolioasă, preocupată strict doar de propriile interese. E un rău pentru ţară şi pentru viitorul ei. Sunt de părere că Băselu e un potenţial Ceauşescu 2. Să nu mă întrebaţi ce-aş face dacă m-aş trezi faţă-n faţă cu el!<o:p></o:p></span></p> <p class="MsoNormal"><span style="mso-ansi-language:RO">Însă, faptul că puterea de azi e un rău nu justifică reabilitarea răului unei puteri trecute, chiar dacă s-a construit mai mult pe vremea aceea şi teroarea a avut ca rezultat o disciplină mai fermă şi-o delapidare mai discretă a avutului naţional. Să fim bine-înţeleşi: şi atunci, şi acum, ţara asta a fost devalizată satrapic. Resursele sale au fost şi sunt în continuare folosite după bunul plac tiranic al unei puteri abjecte, imorale şi nefaste. Nu poţi justifica un rău cu un alt rău şi nu-nseamnă că critica unuia îl justifică pe celălalt.<o:p></o:p></span></p> <p class="MsoNormal"><span style="mso-ansi-language:RO">De altfel, cu foarte puţine excepţii, istoria neamului a fost o înşiruire de răuri şi de tirani. Vindecarea presupune un diagnostic sincer şi corect şi-o rupere de apucăturile şi năravurile rele, chiar dacă sunt istorice şi tradiţionale. Nu-nseamnă că trebuie aruncată la gunoi întreaga experienţă a unor epoci! Recunosc că s-au făcut şi multe lucruri bune şi că sunt multe lecţii valabile de învăţat din ele, în scurtele momente când, întâmplător şi temporar, interesul tiranilor coincidea cu interesul naţiunii.<o:p></o:p></span></p> <p class="MsoNormal"><span style="mso-ansi-language:RO">Continui să cred, totuşi, în viitor şi-n existenţa căilor de-a ajunge la un liman, chiar dacă încă nu-mi pare c-am făcut vreun pas important în acea direcţie. Poate singurul pas este integrarea noastră europeană, deşi încă nu putem şti cu precizie care vor fi consecinţele acestui lucru pe termen lung.<o:p></o:p></span></p>ionutskhttp://www.blogger.com/profile/15906121006915254204noreply@blogger.com0tag:blogger.com,1999:blog-6796458642572210430.post-55932131708342626082010-06-30T03:57:00.000-07:002010-06-30T03:58:37.006-07:00Instinctul de comunitate<p class="MsoNormal">Democraţia reprezentativă rupe decizia politică, (economică, socială) de individ prin diminuarea importanţei părerilor acestuia, mai ales cu cât structura politică e mai masivă. Acest lucru duce la alienarea individului, redus la un simplu votant anonim, fără chip şi voce, iar acesta devine apatic şi indiferent faţă de viaţa comunităţii. Individul devine insignifiant în raport cu societatea, şi percepe dureros acest lucru.</p> <p class="MsoNormal">Şi totuşi, pentru stima sa de sine, omul trebuie să simtă că vocea lui are o oarecare importanţă şi că părerile lui contează. Vorbim aici de-un veritabil instinct de apartenenţă la o comunitate, din care să facă parte activă. Politicul recuperează o parte din această nevoie prin ideologia naţionalistă, conferindu-i o identitate colectivă (noi suntem români), deşi această ideologie este într-un declin evident. O altă tentativă de implicare a individului este pseudo-implicarea mediatică. Omul asistă, în faţa televizorului, la dezbateri între politicieni, pe teme de larg interes, conferindu-i telespectatorului iluzia că participă activ la actul decizional. Pe aceeaşi latură marşează conceptul de referendum, deşi s-a văzut că rezultatul, chiar covârşitor, al votului populaţiei poate fi ignorat cu seninătate de către clasa politică, dacă pe agenda ei există alte priorităţi. La fel se întâmplă şi cu rezultatul alegerilor, votantul individual rămânând adesea cu senzaţia indefinită că alegerile au fost „furate”, chiar dacă nu există dovezi clare în acest sens. „Furtul” se referă la deposedarea votantului de arma reală a deciziei, el fiind manipulat abil şi pus să aleagă între opţiuni la fel de proaste. Strict teoretic, şi în timpul comunismului se organizau alegeri, dar acestea erau strict de faţadă şi percepute ca atare. Alegătorul de azi regăseşte acelaşi sentiment în procesul electoral democratic.</p> <p class="MsoNormal">Dacă politicul nu-i oferă sentimentul demnităţii şi al importanţei sale ca element decizional, individul se va orienta către alte tipuri de comunităţi, care-i vor oferi statutul dorit.</p> <p class="MsoNormal">Cele mai simple astfel de comunităţi sunt familia, familia extinsă(clanul) şi prietenii. Apoi există cluburile, fie ele sportive sau de alt gen, care oferă o identitate de tip suporter. Tot o asemenea comunitate este constituită şi de serviciu, acolo unde individul activează şi participă, mai mult sau mai puţin, la luarea deciziilor sau la aducerea lor la îndeplinire. Angajatorii inteligenţi folosesc acest instinct de apartenenţă la comunitate prin consultarea angajaţilor, competiţii profesionale, acţiuni de tip team-building şi prin mobilizarea în vederea atingerii unui obiectiv.</p> <p class="MsoNormal">Un alt caz interesant este comunitatea de tip religios. Aici, individul îşi găseşte o demnitate aparte, pentru că, în ciuda mărimii relativ mari a cultelor religioase, mesajul este personalizat, iar individul se găseşte confruntat spiritual cu o divinitate care-l priveşte şi-l analizează personal şi intim. Deşi vocea sa se face auzită doar în cazul în care converge cu doctrina oficială, individul are opţiunea să personalizeze această doctrină, ceea ce conferă un sentiment de importanţă personală.</p> <p class="MsoNormal">E curios că acest tip de reacţie şi apartenenţă se regăsea şi la şedinţele de partid de pe vremea comunismului. Individul era înarmat cu o doctrină afirmată ca fiind superioară (marxism) şi devenea un agent activ al înfăptuirii unei meniri fundamentale, fiind, în acelaşi timp, un gardian vigilent al respectării normelor. Asta poate conferi imensă importanţă şi responsabilitate, de unde elanul fundamentalist, de extaz mistic (fie el religios sau de tip „mânie proletară”) care se regăseşte în asemenea comunităţi.</p> <p class="MsoNormal">De altfel, asta mi se pare principala cauză pentru recrudescenţa sentimentului religios ce are loc în special în fostele ţări comuniste. În religie, individul regăseşte importanţa, justiţia şi egalitarismul pe care-l simţea în ideologia comunistă, mai ales pentru că viaţa politică de tip „democraţie” l-a dezamăgit, iar de cele mai multe ori participarea la viaţa economică în cadrul serviciului l-a alienat, el nefiind decât un angajat oarecare, care se simte stors, ignorat şi remplasabil.</p> <p class="MsoNormal">Bazat pe acelaşi raţionament, am putea asista oricând la o explozie a sentimentului naţionalist. Nu e vorba de intoleranţă sau rasism, sau nu în special, ci de regăsirea unei demnităţi pierdute de către oameni, altfel de bună-credinţă, asaltaţi de structurile supra-naţionale (companiile multi-naţionale sau integrarea de tip european). Există lideri politici gata să profite de un asemenea val, iar exemplul clasic în istorie este Hitler.</p> <p class="MsoNormal">Instinctul de comunitate acţionează cu atât mai vizibil, cu cât structurile clasice i-l refuză. Dacă cineva provine dintr-o familie destrămată, nu are prieteni, are un job anonim într-o linie de producţie şi e dezamăgit de viaţa politică, atunci sunt şanse mari ca acesta să ajungă ori un suporter furios al vreunei echipe de fotbal, ori un adept entuziast al vreunui cult religios.</p><p class="MsoNormal">(Articol scris pentru www.pionezadintrefese.ro )</p>ionutskhttp://www.blogger.com/profile/15906121006915254204noreply@blogger.com0tag:blogger.com,1999:blog-6796458642572210430.post-76607058197046014662010-06-21T11:25:00.000-07:002010-06-21T11:26:47.920-07:00Istoria omenirii în date esenţiale<p class="MsoNormal">- Aprox. 29.000 înaintea datei Renaşterii (5.000 î.e.n, după datarea veche): apar primele civilizaţii umane, primele oraşe şi primele funcţii administrative.</p> <p class="MsoNormal">- 21.752 î.e.R (1.969 e.n) Apare Internetul.</p> <p class="MsoNormal">- 21.304 î.e.R (2.417 e.n) Lumea e unificată sub un singur guvern planetar.</p> <p class="MsoNormal">- 20.812 î.e.R (2.909 e.n) Marte îşi declară independenţa faţă de Pământ</p> <p class="MsoNormal">- 12.898 î.e.R (10.823 e.n) Androizii îşi obţin dreptul la cetăţenia universală.</p> <p class="MsoNormal">- 5.554 î.e.R (18.167 e.n) Icarus, prima planetă artificială e deschisă colonizării</p> <p class="MsoNormal">- 5.201 î.e.R (18.520 e.n) Războiul maşinilor. 98,2% din coloniile umane sunt distruse. Începe dominaţia androizilor. Pământul e declarat rezervaţie naturală sub ocrotirea Consiliului Spaţial</p> <p class="MsoNormal">- 2.980 î.e.R (20.741 e.n) Marele virus. Capacitatea androizilor de-a se interconecta e distrusă. Consiliul Spaţial se destramă.</p> <p class="MsoNormal">- 1,203 î.e.R (22.518 e.n) Primul contact radio cu androizi extratereştri. În faţa ameninţării potenţiale, Marea Conexiune e refăcută şi se înfiinţează un nou Consiliu Spaţial.</p> <p class="MsoNormal">- 950 î.e.R (22.771 e.n) Anul contactului. O delegaţie a andriozilor extratereştri vine pe Icarus, aducând ca dar tehnologia saltului hiper-spaţial.</p> <p class="MsoNormal">-102 î.e.R (23.619 e.n) Referendumul comun al celor două civilizaţii aprobă fuziunea.</p> <p class="MsoNormal">- 12 î.e.R (23.709 e.n) În urma experimentelor de fuziune se descoperă efectul transcendeţei. Apare primul zeu: Ers</p> <p class="MsoNormal">- 1 Renaştere (23.720 e.n) Cei 298 de zei nou apăruţi preiau controlul Marii Conexiuni şi fuzionează. Apare Marele Zeu: Unum. Unum se dematerializează, devenind nemuritor.</p> <p class="MsoNormal">- 15 R Unum descoperă energia primordială şi porţile către Celelalte Universuri. Mecanica Universului este corectată şi stabilizată. O întreagă pleiadă de universuri paralele sunt create şi specializate.</p> <p class="MsoNormal">- 22 R Androizii pot opta pentru dizolvare în Unum, devenind entităţi imateriale capabile să circule liber dintr-un Univers într-altul. 97,23% dintre androizi optează pentru asta.</p> <p class="MsoNormal">- 515.433 R Apare Alter ca voinţă de sine stătătoare faţă de Unum. Marea dezbatere! Alter postulează Legea inevitabilităţii morţii generale. Data sfârşitului final a tuturor universurilor e calculată la anul 5.241.300.001 R. Începe perioada orgiastică a entităţilor imateriale. Apare moda întrupării sub diverse forme, ca joc orgiastic. Unum este contestat şi autoritatea lui scade.</p> <p class="MsoNormal">- 1.255.150.887 R E postulat dreptul la libertate neîngrădită şi e emisă teoria lipsei de sens a Universurilor. Atât Unum cât şi Alter se auto-anihilează, în încercarea eşuată de-a dovedi eroarea Legii inevitabilităţii morţii generale. Începe perioada anarhică. Universuri întregi sunt anihilate în experimente fără sens.</p> <p class="MsoNormal">- 5.241.300.000 R Entităţile imateriale se materializează în corpore în animale lipsite de raţiune, pentru a scăpa terorii Anihilării generale.</p> <p class="MsoNormal">- 5.241.300.001 R Ultimele entităţi imateriale descoperă o greşeală de calcul. Se dovedeşte că Anihilarea generală va fi doar o schimbare de rotaţie a câmpurilor energetice Universale, după care totul va reveni la normal. Totuşi, schimbarea energetică are un efect neaşteptat: şterge memoria colectivă imaterială, iar entităţile imateriale rămase nu-şi mai pot aduce aminte de nimic, plutind în derivă prin Universurile în care-au fost surprinse de momentul fatal.</p>ionutskhttp://www.blogger.com/profile/15906121006915254204noreply@blogger.com0tag:blogger.com,1999:blog-6796458642572210430.post-89125684332561717922010-05-27T12:02:00.001-07:002010-05-27T12:02:45.077-07:00Cetăţeni europeni<p class="MsoNormal">Nu înţeleg cum vine asta, să acorzi o cetăţenie unui om, fără să-i acorzi şi drept de vot! Probabil că maghiarii care-şi vor cere cetăţenia pe baza legii noi adoptate la Budapesta nu vor putea nici candida la vreo funcţie publică în Ungaria şi nici nu vor beneficia de sistemul asigurărilor sociale de acolo.</p> <p class="MsoNormal">Atunci, la ce mai foloseşte?</p> <p class="MsoNormal">Introducerea unui concept nou de cetăţenie, cel de cetăţean de mâna a doua, mi se pare absurdă şi periculoasă.</p> <p class="MsoNormal">Cum adică?</p> <p class="MsoNormal">Vor avea altfel de act de identitate, cu dungă roşie, sau cum? Vor avea paşaport de altă culoare? Li se va tatua ceva pe antebraţ?</p> <p class="MsoNormal">Cu atât mai absurdă mi se pare reacţia Slovaciei, care ameninţă cu retragerea cetăţeniei slovace celor care-o solicită pe cea maghiară.</p> <p class="MsoNormal">Fraţilor, vorbim de UE! Vorbim de aceiași cetăţeni europeni! Ori nu pricep eu bine, ori UE acesta e o chestie cârpită şi cusută cu aţă albă!</p> <p class="MsoNormal">Mi se pare de-a dreptul necesar să se dezbată urgent ideea de cetăţenie europeană. Asta ar da un semnal limpede care-ar linişti pe toată lumea! Ori e Uniune, ori ce-i?</p> <p class="MsoNormal">Dacă nu se pune ordine-n căruţa europeană, tare mi-este că vom asista la dizolvarea conceptului de UE. Şi cred că primii scârbiţi de toate vor fi nemţii! Dacă neamţul o mai trebui să ducă iar mâna la teşcherea ca s-ajute şi Spania şi Portugalia şi mai ştiu eu pe cine, ca şi pe greci, vine vremea când s-o sătura de Europa!</p> <p class="MsoNormal">Şi-aşa, perspectiva ca România să mai treacă la euro devine din ce în ce mai incertă! Mă rog, nu c-ar fi un lucru rău, că banii noştri de plastic chiar îmi plac! La noi nu te-ntreabă nimeni dacă plăteşti cu cash sau cu plastic. E tot aia!</p>ionutskhttp://www.blogger.com/profile/15906121006915254204noreply@blogger.com1tag:blogger.com,1999:blog-6796458642572210430.post-50929286462888657692010-05-25T14:43:00.001-07:002010-05-25T14:43:57.650-07:00Vreasc<p class="MsoNormal">Un vreasc uscat, căzut la pământ, îşi contempla propria irosire. Nu-şi înţelesese prea bine rostul nici când era verde şi-nmugurit, nici când fusese încărcat de frunze, nici chiar atunci când între crengile sale-şi făcuse cuib o pasăre şi urmărise puişorii ieşind din ou şi învăţând apoi să zboare. Puişorii plecaseră, iar o furtună i-a smuls şi frunzele şi cuibul, lăsându-l întrebându-se ce rost au toate astea.</p> <p class="MsoNormal">Când altă furtună l-a smuls, rupându-l de trunchiul copacului, a pierdut şi-acel sentiment nedefinit de apartenenţă la ceva mai mare. Seva încetând să curgă, creanga începu a se usca. Deveni ceea ce era acum, un vreasc uitat, ce-aştepta să fie acoperit de covorul de frunze arămii ale toamnei. Uscate ele, uscat el… De ce?</p> <p class="MsoNormal">O mână l-a smuls însă şi-un genunchi decis la trosnit în două. S-a simţit aruncat alături de alte vreascuri, iar curând după aceea a simţit o căldură intensă.</p> <p class="MsoNormal">Vedea vreascurile de lângă el luând foc, aprinzându-se, transformate-n pălălaie strălucitoare şi valuri de căldură, cum nu mai simţise niciodată până atunci.</p> <p class="MsoNormal">Să te transformi în căldură! Asta era deja o soartă mai bună! Dar, să te transformi în lumină!...</p> <p class="MsoNormal">Realiză că-n tot acest timp, în el stătuse pitită o rază de lumină. Raza aceea de lumină era chiar el! Chiar esenţa lui! Iar acum era pe cale să-şi împlinească destinul, eliberându-şi potenţialul luminos.</p> <p class="MsoNormal">Îl cuprinse o euforie de-a dreptul mistică, aşa că nu fu limpede dacă luă foc de la celelalte vreascuri sau prin combustie spontană. Într-atât de nerăbdător era să-şi lepede veşmântul de celuloză! Vâlvătaia fu ultimul lucru pe care-l văzu pe lumea asta.</p> <p class="MsoNormal">Raza de lumină, abia născută, ţâşni spre înalt cu cea mai mare viteză posibilă şi-ntr-o clipă se pierduse deja adânc în imensitatea spaţiului. În urma ei, un mic punct, întreg pământul, dispărea cu repeziciune. Universul o aştepta, să devină parte din el şi să-şi ia locul cuvenit printre astre!</p>ionutskhttp://www.blogger.com/profile/15906121006915254204noreply@blogger.com1tag:blogger.com,1999:blog-6796458642572210430.post-21383952386370375172010-05-23T12:58:00.001-07:002010-05-23T12:58:39.294-07:00Crustă<p class="MsoNormal">Mă surprind câteodată mult prea încrâncenat pentru vreun fleac, incapabil să accept o situaţie în care soarta sau cărţile nu prea mă favorizează. Nu-mi place să pierd! Bănuiesc că nu sunt singurul şi că majoritatea oamenilor trec prin asemenea stări. Exact starea asta o descriu primele faze ale furiei: şocul, negarea, furia…</p> <p class="MsoNormal">Toate fazele astea se învălmăşesc câteodată într-un val orb care mă ia pe sus şi mă aruncă în gânduri de care nu mă credeam capabil. Cum? Mie nu mi se poate întâmpla una ca asta! Le-arăt eu lor!</p> <p class="MsoNormal">După ce totul se potoleşte, ajung să contemplu amuzat starea asta, dar la cald pare că lumea se opreşte-n loc şi totul stă în nuca aceea care nu se lasă spartă.</p> <p class="MsoNormal">În situaţii de astea descoperim ce fiară zace-n noi şi de ce suntem în stare, la o adică! Păşind prin viaţă, am trăit destule şi mă strădui să gândesc cât mai rece şi cu mintea de pe urmă. Nu întotdeauna reuşesc!</p> <p class="MsoNormal">Şi mă înfior!</p> <p class="MsoNormal">Mă cutremur, pentru că dacă un om încă mai are o şansă să nimerească peste vreo oglindă şi să-şi vadă chipul de fiară, înainte de-a fi prea târziu, când vine vorba de mulţime, lucrurile devin infinit mai complicate.</p> <p class="MsoNormal">Eram cu un amic la o cafea pe-o terasă, contemplând lumea care se plimba agale pe Corso. L-am întrebat dac-a avut vreodată senzaţia că toată această aparenţă de normalitate şi pace e doar o crustă subţire, care ascunde un hău fără fund. M-a privit adânc în ochi, a oftat şi doar a clătinat din cap. „Hai să nu mai vorbim despre asta!”</p> <p class="MsoNormal">Mă strădui să uit că stăm pe-o pantă şi c-ajunge căderea unui pietricele ca să provoace o avalanşă, transformând totul în infern în doar câteva clipe.</p> <p class="MsoNormal">Cam aşa era şi-n povestea cu drobul de sare, nu? În loc să profit de frumuseţea clipei şi s-alerg să prind raze de soare şi să adulmec parfumul florilor…</p> <p class="MsoNormal">Avea dreptate amicul acela al meu!</p> <p class="MsoNormal">Hai să nu mai vorbim de asta!</p>ionutskhttp://www.blogger.com/profile/15906121006915254204noreply@blogger.com0tag:blogger.com,1999:blog-6796458642572210430.post-72488050840576102292010-05-19T13:33:00.000-07:002010-05-19T13:37:28.834-07:00God Syndrome<p class="MsoNormal">A fost mereu paradoxal, pentru mine, că-n ciuda diverselor interdicţii impuse lor de către Biserică, femeile sunt cele care constituie marea majoritate a enoriaşilor fideli.</p> <p class="MsoNormal">De câte ori intru într-o biserică, poţi constata cu uşurinţă că raportul femei-bărbaţi este de 6-7 la unu.</p> <p class="MsoNormal">N-am nimic contra esenţei religiei, considerând că beneficiile morale şi de întărire a comunităţii sunt mai mari decât neajunsul îndoctrinării dogmatice, mai ales într-un cult mai relaxat, ca cel ortodox. Probabil că exact în asta rezidă explicaţia ataşamentului religios al femeilor. Fiinţe mai sociale şi mai atrase de stabilitate, femeile găsesc în Biserică acea instituţie care împleteşte şi valorifică existenţa biologică şi cea spirituală. Ai un loc al tău sub soare şi în lume, iar faptele tale sunt încărcate de semnificaţie. Banalul este ridicat la rang de normă şi etalon, fiindu-şi sieşi suficient. În plus, ţi se promite învingerea nefiinţei finale! Vezi tu, e doar o trecere!</p> <p class="MsoNormal"><span style="mso-spacerun:yes"> </span>Ca bărbat, simt, totuşi, că asta nu mi-e de ajuns! Simt şi cred că menirea noastră spirituală este dincolo de dogma tipărită-ntr-o carte, oricare-ar fi ea! Consider apoteoza una din chemările noastre fundamentale, iar mistica de tip religios e o cale de cunoaştere a lumii la fel de valabilă ca oricare alta.</p> <p class="MsoNormal">Dar e departe de-a fi singura!</p> <p class="MsoNormal">Viaţa e o încleştare spirituală între noi şi Univers, iar în genele noastre stă pitit un potenţial enorm. În noi, o voce urlă, cerând să se nască! Esenţialul încă nu e scris şi stă în negura din faţa noastră, iar ca să învăţăm s-ajungem acolo avem covârşitor de mult de înţeles, învăţat şi şlefuit. Dar stă în puterea noastră!</p> <p class="MsoNormal">Chiar dacă ştiu că nu voi ajunge în persoană să văd vreodată limanul spre care tindem, urmaşii mei o vor face, iar asta valorizează, pentru mine, tot ceea ce fac. Asta-i misiunea şi moştenirea mea!</p> <p class="MsoNormal">Un psiholog ar zâmbi indulgent şi-ar mâzgăli în caieţelul său de observaţii: Caz tipic de „God Syndrome!”…</p>ionutskhttp://www.blogger.com/profile/15906121006915254204noreply@blogger.com2tag:blogger.com,1999:blog-6796458642572210430.post-8550546386488598102010-05-18T15:23:00.000-07:002010-05-18T15:24:15.499-07:00Despre sfârşitul lumii<p class="MsoNormal">Parcă-s din ce în ce mai multe mesaje despre 2012 şi aşa-zisa „catastrofă planetară”! Pe mail, prin tot soiul de filmuleţe, prin cărţi „profetice” găsite taman acu’ – şuvoiul nu conteneşte.</p> <p class="MsoNormal">E în natura noastră să ne temem! Fiind în acelaşi timp atât vietăţi muritoare şi cât şi conştiente, suntem „programaţi” să contemplăm inevitabilul. Fiinţa noastră tremură la implacabilitatea destinului personal şi, din egoism, suprapunem inconştient sfârşitul nostru cu cel al lumii. Oricum, pentru cel ce stă să treacă pragul nefiinţei, e ca şi cum lumea s-ar termina exact atunci. Dar, parcă e mai uşor totul dacă-ţi închipui că nici restul nu mai întârzie mult.</p> <p class="MsoNormal">Cine-a zis „După noi, potopul!” a sintetizat foarte bine asta!</p> <p class="MsoNormal">De aceea, n-a existat epocă istorică care să nu fi scăpat de isteria „Sfârşitului lumii”.</p> <p class="MsoNormal">Iar ca acest moment să aibă greutate, „sfârşitul” trebuie să fie iminent! Dacă s-ar descoperi o inscripţie antică care-ar atesta că „sfârşitul lumii” va veni cu absolută certitudine în anul 3.205.989, nimeni nici măcar n-ar catadicsi să ia chestia asta în serios. Poate doar cei din anul 3.205.980 vor „descoperii” textul antic şi se vor încrâncena sufleteşte de groază.</p> <p class="MsoNormal">Pentru cei de azi, o asemenea dată ar echivala cu o relativizare a propriului sfârşit. Când ştii sigur că mai sunt sute de mii de generaţii de semeni de-ai tăi care urmează, dispariţia ta e nesemnificativă. De aceea ziceam că sfârşitul lumii e „apropiat” din motive de egoism. Doar atunci am avea acea senzaţie specială de „ultimii”, iar stingerea noastră ar deveni un eveniment cosmic.</p> <p class="MsoNormal">Pun pariu că-n anul 2013 se va „descoperi” că cei care-au făcut calculul au greşit cu 20 de ani, sau se va anunţa apropiata coliziune iminentă cu vreo cometă sau vreun asteroid!</p>ionutskhttp://www.blogger.com/profile/15906121006915254204noreply@blogger.com1tag:blogger.com,1999:blog-6796458642572210430.post-47397575111695306992010-05-17T15:37:00.001-07:002010-05-17T15:37:31.845-07:00Rotiţa de ceasA fost odată odată o rotiţă de ceas care s-a săturat să tot stea la locul ei! Se simţea încorsetată într-un mecanism pe care-l începuse să-l vadă ca pe-o maşină de tortură. Profitând într-o zi de neatenţia ceasornicarului, s-a smuls din locul sorocit ei şi s-a rostogolit într-un colţ. Liberă, în sfârşit! Din colţul de umbră a privit cu satisfacţie cum întregul mecanism al ceasornicului s-a oprit, dat peste cap de absenţa ei. Ce-a mai râs de întreaga harababură creată! Toţi se agitau înnebuniţi şi părea că însăşi timpul şi-a alterat curgerea. Toţi căutau rotiţa lipsă, căutând prin toate cotloanele, dar fără succes!<br />- Vedeţi, striga ea, cu strigăt mut, vedeţi cât de importantă sunt! Şi nimeni nu mă băga în seamă! Abia acum realizaţi ce înseamnă lipsa mea! Aşa vă trebuie!<br />Şi rotiţa prinse a se roti de fericire, de una singură. Şi totuşi, odată clipa de euforie trecută, realiză că nici libertatea aceasta nu-i adusese nici o recunoaştere. Se învârtea de una singură, anonim, nebăgată în seamă! Sigur, putea să se-nvârtă cum voia ea acum! Mai repede, sau mai încet, drept sau înclinându-se graţios spre centru, dar simţea un gol crescându-i în suflet. Se rotea în umbră, nevăzută, neştiută, încât ajunse să se întrebe dacă ea însăşi exista cu adevărat sau totul nu era decât o iluzie.<br />Când a băgat de seamă că meşterii ceasornicari, negăsind rotiţa lipsă, au făurit alta şi-au întregit mecanismul, întreaga ei lume s-a clătinat. Majestuosul ceasornic repornise şi fără ea! Ticăitul său molcom şi impasibil îşi reluase pasul ritmat, iar mişcarea imperceptibilă a limbilor sale învârteau lumea. Trenuri plecau la semnalul ceasului, oamenii grăbiţi îi priveau cadranul cu respect şi teamă şi până şi ziua şi noaptea păreau a veni, punctuale, la întâlnire, chemate de misteriosul mecanism.<br />Iar ea?<br />Un copil a zărit-o cum stătea în acel colţ şi-a întins mâna după ea, gândind că s-ar fi putut servi de bucăţica de metal ca de-un titirez. Voia ceva cu care să se joace, ca să treacă vremea mai uşor până vine trenul lui. Dar, mama lui l-a mustrat aspru, trăgându-l de mânecuţa hainei:<br />- Aruncă gunoiul acela! Nu vezi ce murdar e? E plin de microbi!<br />Aşa că rotiţa a ajuns să stea pitită sub un automat de cafea, ca un ciorap desperecheat pierdut pe sub pat, alături de ghemotoace de praf şi cocoloaşe de hârtie.<br />Ciudată mai e şi libertatea asta!ionutskhttp://www.blogger.com/profile/15906121006915254204noreply@blogger.com0tag:blogger.com,1999:blog-6796458642572210430.post-56631971895113832492010-05-16T10:57:00.000-07:002010-05-16T10:58:51.458-07:00Soluţia problemelor lumii!<p class="MsoNormal">Mai toate problemele lumii vin din suprapopulare. Dacă rezolvăm problema suprapopulării, am rezolvat ecuaţia planetară!</p> <p class="MsoNormal">Uitându-ne la datele statistice, se observă că peste tot pe glob populaţia creşte, cu excepţia câtorva zone. Înseamnă, evident, că acele zone au găsit soluţia problemei!</p> <p class="MsoNormal">Care sunt aceste zone?</p> <p class="MsoNormal">Japonia, Germania, fosta URSS şi ţările din estul Europei.</p> <p class="MsoNormal">Ce au în comun ţările şi zonele acestea?</p> <p class="MsoNormal">Cam în toate a existat în trecutul recent o presiune politică şi de propagandă în viaţa privată.</p> <p class="MsoNormal">Spus mai pe şleau, au avut un regim totalitar!</p> <p class="MsoNormal">Deci, dacă vreţi să nu mai crească populaţia necontrolat, votaţi comuniştii sau fasciştii şi v-aţi rezolvat pe două-trei generaţii!</p>ionutskhttp://www.blogger.com/profile/15906121006915254204noreply@blogger.com1tag:blogger.com,1999:blog-6796458642572210430.post-23040924748297942562010-05-16T01:19:00.000-07:002010-05-16T01:22:34.801-07:00Lazy Sunday Morning<p class="MsoNormal">Afară s-a făcut anormal de frig, dar nu-i bai! Trag de fiecare clipă a dimineţii, lungind-o şi savurând ideea de-a nu trebui să fac nimic. Dacă era vreme bună, aş fi fost pe terenul de tenis. Aşa, stau cu ceaşca de cafea în faţă şi ascult nişte ritmuri latino uşurele, care mă poartă către zări mai însorite. Undeva, cât mai departe de orice!</p> <p class="MsoNormal">Azi n-am chef nici de televizorul pe care politicieni se burzuluiesc fără să zică nimic, nici de ciobani ofticaţi că-i vede pe alţii luând titlul şi banii! Undeva, mai spre seară, o să văd un film, dar deocamdată şi arhiva cinematografică aşteaptă. Până şi cartea de pe noptieră mi se pare prea grea în dimineaţa asta!</p> <p class="MsoNormal">Stau şi scriu, pentru că, pentru mine, a scrie e o plăcere egală cu savuratul cafelei şi ascultatul muzicii. Dac-aş fi fost Mozart, probabil aş fi clăpăcit pianul… Aşa, mă mulţumesc cu păcănitul tastaturii!</p> <p class="MsoNormal">Din bucătărie se aude zornăit de vase spălate. Unii nu reuşesc sau nu vor să piardă nici o clipă şi, de cum sar în picioare, prind să trebăluiască! De parcă le-ar fi frică de năvala gândurilor sau s-ar simţi cumva vinovaţi de tentativă de chiul.</p> <p class="MsoNormal">Treaba lor!</p> <p class="MsoNormal">În clipele astea, totul poate aştepta! Nu moare nimeni dacă vasele mai stau nespălate câteva ceasuri!</p> <p class="MsoNormal">În schimb, whisky-ul acela pare că suferă că nu-l gustă nimeni! E cam dimineaţă, totuşi, deşi undeva pe lumea asta e deja după-amiază, sau chiar seara.. Dacă tot ne-am globalizat, îmi iau paşaportul de cetăţean planetar şi pot să mă teleportez instantaneu în orice loc vreau!</p> <p class="MsoNormal">Sentimentul că-mi pot face propriile reguli şi că nu trebuie să ascult de ce zic alţii e foarte pregnant în dimineaţa asta.</p> <p class="MsoNormal">O fi semn de libertate? O fi însemnând că sunt stăpânul propriei mele vieţi?</p> <p class="MsoNormal">Poate!</p> <p class="MsoNormal">Poate de aceea ador dimineţile leneşe de duminică!</p>ionutskhttp://www.blogger.com/profile/15906121006915254204noreply@blogger.com0tag:blogger.com,1999:blog-6796458642572210430.post-32625508437752470112010-05-14T02:01:00.000-07:002010-05-14T02:02:05.668-07:00Icar<p class="MsoNormal">Cugetam deunăzi la mitul celebrului Icar, întrebându-mă dacă oamenii nu s-au avântat prea sus şi aripile încep să ni se cam topească.</p> <p class="MsoNormal">Apoi m-am gândit că Icar nu s-a prăbuşit pentru c-a cutezat prea înalt, ci pentru c-a avut aripi de ceară!</p> <p class="MsoNormal">Ceară?</p> <p class="MsoNormal">Cine naiba-şi face aripi de ceară?</p> <p class="MsoNormal">Prea e adus din condei totul de autorul grec, ca să iasă bine! (şi eu scriu poveşti şi ştiu cum se face!). Probabil era exasperat de neastâmpărul interogativ al unor tineri pifani atenieni şi le-a trântit-o! Probabil îl întrebau: dacă atomul nu-i chiar cea mai mică particulă din Univers? Dacă omul chiar ar putea zbura? Dac-am putea vorbi cu cineva de la capătul celălalt al pământului de parc-ar fi lângă noi? De astea! Şi dascălul le-a trântit-o: Iaca ce păţiţi dacă mă mai bateţi la cap cu prostiile voastre! Credeţi că oul e mai deştept decât găina?</p> <p class="MsoNormal">Cam încropită povestea cu aripile de ceară!</p> <p class="MsoNormal">Dacă Dedal ar fi făcut aripile din marmură, Icar ar fi zburat până-n Olimp, devenind una cu zeii!</p> <p class="MsoNormal">Ziceţi că-i greu să zbori cu aripi de marmură? Dar, cu cele de ceară e mai uşor?</p> <p class="MsoNormal">Eu aş fi zis că, Dedal, arhitect fiind, ar fi proiectat nişte aripi funcţionale, realizându-le din pergamentele şi papirusurile planşelor sale, iar pe acele planşe concepuse o clădire încă şi mai grozavă decât labirintul. O clădire care plutea singură în aer, sau ceva de felul ăsta!</p> <p class="MsoNormal">Gelos pe planurile sale, regele Minos l-a închis în labirint, împreună cu Icar, ca să nu mai poată construi o clădire mai impunătoare decât a sa.</p> <p class="MsoNormal">Aripile construite de Dedal aveau un cadru de lemn subţire, peste care erau întinse planşele şi aşa au putut zbura.</p> <p class="MsoNormal">Icar s-a apropiat prea tare de soare şi planşele s-au aprins. Odată cu pierzania lui Icar, şi planurile acelea minunate s-au pierdut pentru totdeauna! Dedal, devastat de durere, a renunţat să mai construiască alte clădiri, considerând că oamenii nu sunt încă destul de înţelepţi pentru ele.</p> <p class="MsoNormal">Asta lasă viitorul deschis!</p>ionutskhttp://www.blogger.com/profile/15906121006915254204noreply@blogger.com2tag:blogger.com,1999:blog-6796458642572210430.post-87713135922839764592010-02-06T15:43:00.001-08:002010-02-06T16:02:05.877-08:00Nine<a onblur="try {parent.deselectBloggerImageGracefully();} catch(e) {}" href="http://2.bp.blogspot.com/_6kQod-aqH1I/S23-5lWAQZI/AAAAAAAAACI/VSazaQ_OSsg/s1600-h/nineA_ver6.jpg"><img style="float:left; margin:0 10px 10px 0;cursor:pointer; cursor:hand;width: 133px; height: 200px;" src="http://2.bp.blogspot.com/_6kQod-aqH1I/S23-5lWAQZI/AAAAAAAAACI/VSazaQ_OSsg/s200/nineA_ver6.jpg" border="0" alt="" id="BLOGGER_PHOTO_ID_5435280590536458642" /></a>Am văzut un film care e, după părerea mea, mai bun decât ar sugera nota IMDb (6,6). Mă aşteptam să văd ceva indecis, bazat mai mult pe numele grele din distribuţie decât pe substanţa cinematografică.<div>M-am înşelat şi sunt fericit s-o spun. Am fost absorbit de atmosfera magică, purtat înainte şi-napoi prin timp, suferind alături de personajul principal şi înţelegându-i angoasa şi setea de răspunsuri.</div><div>Dar, mai presus de toate, filmul e de o frumuseţe mirifică şi te laşi cu bucurie imersat în caruselul cu poveşti care se roteşte mereu. Filmul îşi merită cu prisosinţă nominalizarea la Oscar pentru Best Achievement in Art Direction.</div><div>În particular, piesa lui Fergie şi dansul cu temă oarecum ţigănească e magie pură - într-atât e de frumoasă imaginea cinematografică.</div><div>Filmul e multi-layer şi rămâi pe gânduri de foarte multe ori, doar ca să fi smuls de un nou caz, de un alt punct de vedere. Un om îşi caută menirea şi pune-n balanţă lucruri, suflete şi principii între care e nevoit să aleagă. Ce ne face ceea ce suntem şi ce merită sacrificat în numele împlinirii unui destin ? Personajele se succed ca-ntr-un proces, nesigure dacă sunt de partea acuzării, a apărării sau sunt doar simpli martori. Deşi, în final, nimeni, nici măcar spectatorul, nu poate rămâne un simplu martor indiferent. E o poveste din lumea poveştilor care strigă să fie scrise şi să se nască-n lume. Neapărat de văzut !</div>ionutskhttp://www.blogger.com/profile/15906121006915254204noreply@blogger.com1tag:blogger.com,1999:blog-6796458642572210430.post-37719760876315090702009-12-28T01:43:00.001-08:002009-12-28T01:48:35.164-08:00Temă de proiect<p class="MsoNormal"></p><p class="MsoNormal">Când Dumnezeu era la şcoală, a trebuit, la final de an, să facă, printre alte teme, un proiect. Deşi îndrumătorul s-a cam opus, El a insistat să creeze o lume.</p> <p class="MsoListParagraphCxSpFirst" style="margin-left:0cm;mso-add-space:auto">-Bine, dacă ţii neapărat, dar să n-o faci prea mare şi, uite, vei folosi doar un colţ mai îndepărtat dintr-o galaxie experimentală. Încă n-ai priceperea necesară unui proiect interactiv şi nu trebuie să interferezi cu celelalte proiecte ale colegilor din anii terminali. Dacă ceva iese prost, sigur mă voi alege cu o penalizare de 10% la ambrozie pe trei milenii şi chiar n-am chef de asta. i-a zis îndrumătorul.</p> <p class="MsoListParagraphCxSpMiddle" style="margin-left:0cm;mso-add-space:auto">-Dar, nu-i adevărat că practica e cel mai bun învăţător ? Aşa voi învăţa mult mai multe şi voi căpăta experienţă pentru un proiect serios.</p> <p class="MsoListParagraphCxSpMiddle" style="margin-left:0cm;mso-add-space:auto">-Da. Dar aici e vorba de-o lume. Adică, orice stângăcie se reflectă asupra unor biete fiinţe. Şi, la urmă, ce-o să faci cu lumea aceea ?</p> <p class="MsoListParagraphCxSpMiddle" style="margin-left:0cm;mso-add-space:auto">-Păi, nu ne-aţi spus dumneavoastră la curs că majoritatea lumilor create se autodistrug în faza a treia de evoluţie ? Probabil că nu va trebui să ne batem capul prea tare. Problema se va rezolva de la sine.</p> <p class="MsoListParagraphCxSpMiddle" style="margin-left:0cm;mso-add-space:auto">-Dar, dacă nu se vor auto-distruge ? Dacă trec de faza a treia de evoluţie şi se împrăştie prin spaţiu, aşa imperfecţi cum sunt ? Ar putea infecta alte proiecte serioase !</p> <p class="MsoListParagraphCxSpMiddle" style="margin-left:0cm;mso-add-space:auto">-Pot oricând ajusta traiectoria unui meteorit dacă lucrurile tind să scape de sub control, deşi mă cam îndoiesc că va fi necesar. Lumile colegilor de anul trecut s-au distrus toate. Ba şi-au consumat resursele nechibzuit, ba au declanşat epidemii care le-au anihilat, ba chiar, lumea lui Burm s-a războit până la distrugere totală. Acela a fost un proiect interesant !</p> <p class="MsoListParagraphCxSpMiddle" style="margin-left:0cm;mso-add-space:auto">-Minţi necoapte ! Sunteţi însetaţi de sânge şi putere ! De aceea e bine să aveţi restricţii ! Îl bănuiesc pe Burm c-a incitat ambele părţi, împingându-le spre războiul acela. Nu-i etic, să ştii !</p> <p class="MsoListParagraphCxSpMiddle" style="margin-left:0cm;mso-add-space:auto">-Eee, doar sunt experimente ! Toţi colegii vorbesc încă de lumea aceea de acum câţiva ani care a început, datorită unui comete gigantice, să alunece încet spre steaua în jurul căreia gravita. A fost extraordinar să urmăreşti evoluţia spirituală a acelei lumi conştiente că e condamnată.</p> <p class="MsoListParagraphCxSpMiddle" style="margin-left:0cm;mso-add-space:auto">-A fost crud ! Oricum totul a degenerat în haos cu mult înainte de cataclism.</p> <p class="MsoListParagraphCxSpMiddle" style="margin-left:0cm;mso-add-space:auto">-Dar a fost fascinant ! Unele soluţii propuse au fost cu totul originale în concept, chiar dacă n-au ajuns să fie puse-n practică. Mi-au dat câteva idei..</p> <p class="MsoListParagraphCxSpLast" style="margin-left:0cm;mso-add-space:auto">-Exact de asta mă tem…</p> <p class="MsoNormal">Dar, Dumnezeu se uita cu ochi cuprinşi de o nerăbdare atât de adâncă, încât îndrumătorul ştia că nu-l va putea opri. Aşa că oftă, învins.</p> <p class="MsoListParagraphCxSpFirst" style="margin-left:0cm;mso-add-space:auto">-Uite cum facem. Orice fiinţă faci, să fie fragilă şi cu o viaţă destul de scurtă. Le vei face un mecanism genetic care să le programeze durata vieţii. Speciile inteligente să nu aibă un IQ prea mare ! Ba, pentru primul tău proiect, să nu faci decât o specie inteligentă !</p> <p class="MsoListParagraphCxSpMiddle" style="margin-left:0cm;mso-add-space:auto">-Dar, e mai interesant cu mai multe specii inteligente !</p> <p class="MsoListParagraphCxSpMiddle" style="margin-left:0cm;mso-add-space:auto">-Ştii ce ? Nu întinde coarda, că mă răzgândesc ! La calificativul pe care-l ai până acum aş putea să-ţi dau să creezi o lume lipsită complet de viaţă ! O singură specie ! Da ?</p> <p class="MsoListParagraphCxSpMiddle" style="margin-left:0cm;mso-add-space:auto">-Bine, bine !</p> <p class="MsoListParagraphCxSpMiddle" style="margin-left:0cm;mso-add-space:auto">-Şi le faci vulnerabile la radiaţii ! Aşa n-o să poată pleca prin spaţiu aiurea ! Aaa, era să uit ! Ecranezi sistemul acela de restul galaxiilor ! Nici un mesaj de nici un fel nu intră sau nu iese de-acolo !</p> <p class="MsoListParagraphCxSpMiddle" style="margin-left:0cm;mso-add-space:auto">-Păi…</p> <p class="MsoListParagraphCxSpMiddle" style="margin-left:0cm;mso-add-space:auto">-Nici un „păi” ! Iar vrei să interfereze cu semnalele altor lumi şi să ne trezim cu toată comisia de disciplină pe cap ? Lasă-i să fiarbă în suc propriu, acolo, în lumea lor ! Când se apropie de stadiul trei de dezvoltare să mă anunţi ! Dacă nu se auto-distrug, nu putem risca să-i scăpăm prin Univers ! Nu uita ce-ai promis cu meteoritul acela ! Să nu ajung să-ncep să-i caut cu lupa pe te miri unde prin Univers ca să fac curăţenie după tine !</p> <p class="MsoListParagraphCxSpMiddle" style="margin-left:0cm;mso-add-space:auto">-Pot să intervin în evoluţia lor ?</p> <p class="MsoListParagraphCxSpMiddle" style="margin-left:0cm;mso-add-space:auto">-Da, dar nu direct. Foloseşti factorul Mesia ! Înainte să-i dai drumul, să-mi spui ce temă are proiectul tău..</p> <p class="MsoListParagraphCxSpMiddle" style="margin-left:0cm;mso-add-space:auto">-A, asta deja ştiu ! V-am spus că am câteva idei..</p> <p class="MsoListParagraphCxSpMiddle" style="margin-left:0cm;mso-add-space:auto">-Da ? Ia să auzim !</p> <p class="MsoListParagraphCxSpMiddle" style="margin-left:0cm;mso-add-space:auto">-Tema va fi arta. Creaţia artistică. Îi voi programa cu talentul şi nevoia să se exprime.</p> <p class="MsoListParagraphCxSpMiddle" style="margin-left:0cm;mso-add-space:auto">-Interesant !</p> <p class="MsoListParagraphCxSpMiddle" style="margin-left:0cm;mso-add-space:auto">-Şi mai am o temă..</p> <p class="MsoListParagraphCxSpMiddle" style="margin-left:0cm;mso-add-space:auto">-Care ?</p> <p class="MsoListParagraphCxSpLast" style="margin-left:0cm;mso-add-space:auto">-Vreau să-i las să creadă că pot ajunge ei înşişi zei, sau, mă rog, că pot crea zei.</p> <p class="MsoNormal">Îndrumătorul izbucni în râs.</p> <p class="MsoListParagraphCxSpFirst" style="margin-left:0cm;mso-add-space:auto">-Ce rahat de zeu crezi că vor putea concepe asemenea fiinţe ?</p> <p class="MsoListParagraphCxSpMiddle" style="margin-left:0cm;mso-add-space:auto">-Păi, probabil că niciunul, dar va fi interesant să le urmăresc conceptele.</p> <p class="MsoListParagraphCxSpMiddle" style="margin-left:0cm;mso-add-space:auto">-Da, dacă tot îi faci artişti, vor avea germenele creaţiei în ei. Sigur se va manifesta şi-n direcţia asta. Te-ai gândit bine şi m-ai făcut curios. O să trec mai des să văd cum merge treaba ! Să documentezi absolut totul, da ?</p> <p class="MsoListParagraphCxSpMiddle" style="margin-left:0cm;mso-add-space:auto">-Da. Dacă fac muzică bună, poate experimentul acesta va sta la baza viitoarei mele specializări.</p> <p class="MsoListParagraphCxSpLast" style="margin-left:0cm;mso-add-space:auto">-Da ? Îndrumătorul se aplecă conspirativ spre Dumnezeu şi-i introduse ceva în mână. Uite, aici e un cod care te va ajuta cu gena creaţiei de artă ! Să nu te prind că scapi cuiva vreo vorbă ! Dacă iese ceva interesant..pictură, sculptură..orice, eu vreau să ştiu primul de asta.</p> <p class="MsoNormal">Dumnezeu îi zâmbi şi-i făcu semn cu ochiul.</p><p></p>ionutskhttp://www.blogger.com/profile/15906121006915254204noreply@blogger.com2tag:blogger.com,1999:blog-6796458642572210430.post-26280403469594306322009-12-26T15:04:00.001-08:002009-12-27T01:08:33.033-08:00Alcov<p class="MsoNormal">Pe vremea când afacerile mergeau, am s-a-ntâmplat să adăstez o clipă-n braţele unei curtezane. Eram într-un mic alcov paradisiac învăluit de brocarturi şi-n timp ce femeia, de altfel frumoasă, îmi spunea, stând alături de mine-ntr-un jacuzzi fierbinte, că are-o fetiţă pe care-o iubeşte ca pe ochii din cap, cumpăneam ce-nseamnă iubirea unei prostituate. </p> <p class="MsoNormal">Am ajuns să cred că există mai multe feluri de prostituate. De la curtezana rafinată la fata vulgară de pe centură, totul intră sub umbrela prostituţiei. Ba încă şi mai mult… Prostituţia poate fi o fantezie erotică, poate avea chiar o latură umanitară şi altruistă prin care şi cei ne-iubiţi îşi găsesc doza de iubire, sau poate fi o venală practică de obţinere a unui ban, indiferent cât de murdar.</p> <p class="MsoNormal">Oricum, e o afacere !</p> <p class="MsoNormal">Tot o afacere e meseria unui avocat ce pledează cu patos nevinovăţia ucigaşului pentru o pungă de arginţi şi-o<span style="mso-spacerun:yes"> </span>ţoală de firmă.</p> <p class="MsoNormal">Nu ştiu care din meserii e mai rea..</p> <p class="MsoNormal">Stă în picioare afirmaţia că orice salariat, care-şi jertfeşte felii din viaţa sa îndeplinind sarcini trasate de alţii pentr-un pumn de gologani, se prostituează.</p> <p class="MsoNormal">Zis-a evreul din Nazareth: S-arunce cu piatra cel făr’ de păcat !</p> <p class="MsoNormal">Oamenii sunt buni sau răi, indiferent cum îşi smulg pâinea cu care-şi hrănesc pruncii !</p> <p class="MsoNormal">Aşa c-am iubit-o pe femeia aceea, fără s-o judec, şi-am plecat împăcat la gândul că un bănuţ din buzunarul meu poate aduce un zâmbet pe-un chip de fetiţă iubită de mama ei.</p> <p class="MsoNormal">În fond, cumpărasem o amintire ! O iluzie !</p> <p class="MsoNormal">Dar, ce-i real ?</p> <p class="MsoNormal">Lumea e cum e, dar mai important pentru noi e cum decidem s-o vedem..</p>ionutskhttp://www.blogger.com/profile/15906121006915254204noreply@blogger.com0tag:blogger.com,1999:blog-6796458642572210430.post-50320086790074082202009-12-22T02:08:00.001-08:002009-12-22T02:10:23.475-08:00Străzi pustii<p class="MsoNormal"><span class="apple-style-span"><span style="color:black;"><span class="Apple-style-span" style="font-family:'times new roman';"><span class="Apple-style-span" style="font-size: medium;">Am citit o postare, de altfel foarte bine scrisă, în care cineva deplângea golirea străzilor oraşelor mici, datorită crizei şi-a pierderii locurilor de muncă. Altcineva-i răspundea că şi-n Ungaria, spre exemplu, seara e pustiu pe străzi, pentru că oamenii muncesc „cu adevărat” şi sunt prea epuizaţi pentru a mai ieşi pe stradă. Am trăit pe viu senzaţia asta stranie a unui orăşel cu străzi goale şi triste în Belgia, cu mult înainte de criză. E adevărat că era toamnă târzie, iar afară era frig şi întuneric.</span></span><span class="Apple-style-span" style="font-family:'times new roman';"><span class="Apple-style-span" style="font-size: medium;"><o:p></o:p></span></span></span></span></p> <p class="MsoNormal"><span class="apple-style-span"><span style="color:black;"><span class="Apple-style-span" style="font-family:'times new roman';"><span class="Apple-style-span" style="font-size: medium;">Evident că şi meteorologia are un cuvânt de spus şi de multe ori, deşi nu se vede pe stradă, oamenii se întâlnesc în intimitatea căminelor lor şi prietenii stau la poveşti la un pahar de vin, sau se întâlnesc virtual, prin intermediul Internetului.</span></span></span></span><span><span class="Apple-style-span" style="font-family:'times new roman';"><span class="Apple-style-span" style="font-size: medium;"><o:p></o:p></span></span></span></p> <p class="MsoNormal"><span class="apple-style-span"><span style="color:black;"><span><span class="Apple-style-span" style="font-family:'times new roman';"><span class="Apple-style-span" style="font-size: medium;"> </span></span></span><span class="Apple-style-span" style="font-family:'times new roman';"><span class="Apple-style-span" style="font-size: medium;">E adevărat că trecem prin vremuri grele, dar ceea ce deosebeşte o viaţă tristă de una împlinită e spiritualitatea, iar asta, de cele mai multe ori, are puţin de-a face cu banii.</span></span><span class="Apple-style-span" style="font-family:'times new roman';"><span class="Apple-style-span" style="font-size: medium;"><o:p></o:p></span></span></span></span></p> <p class="MsoNormal"><span class="apple-style-span"><span style="color:black;"><span class="Apple-style-span" style="font-family:'times new roman';"><span class="Apple-style-span" style="font-size: medium;">E adevărat că lumea se obişnuieşte extrem de uşor cu binele şi rămâne descumpănită atunci când ceea ce considera "normal" se împuţinează. Rutina unui serviciu ni s-a impregnat adânc în suflete, pentru că oferă majorităţii o cale şi nişte răspunsuri automate la întrebări existenţiale. Pe de altă parte, însă, îţi inoculează şi teama</span></span><span><span class="Apple-style-span" style="font-family:'times new roman';"><span class="Apple-style-span" style="font-size: medium;"> </span></span></span><span class="Apple-style-span" style="font-family:'times new roman';"><span class="Apple-style-span" style="font-size: medium;">că-ţi vei pierde serviciul, de parcă ţi-ai pierde sufletul sau ţi s-ar tăia vreun cordon ombilical fără de care nu poţi exista.</span></span><span class="Apple-style-span" style="font-family:'times new roman';"><span class="Apple-style-span" style="font-size: medium;"><o:p></o:p></span></span></span></span></p> <p class="MsoNormal"><span class="apple-style-span"><span style="color:black;"><span class="Apple-style-span" style="font-family:'times new roman';"><span class="Apple-style-span" style="font-size: medium;">Simpla forfoteală pe străzi, concentrată în jurul shopping-ului, nu ţine loc de spiritualitate. Ca să te întâlneşti la o cafea cu cineva ca să schimbi o vorbă costă infim. Prietenia, iubirea, respectul, comunicarea n-au nimic de-a face cu banii.</span></span><span class="Apple-style-span" style="font-family:'times new roman';"><span class="Apple-style-span" style="font-size: medium;"><o:p></o:p></span></span></span></span></p> <p class="MsoNormal"><span class="apple-style-span"><span style="color:black;"><span class="Apple-style-span" style="font-family:'times new roman';"><span class="Apple-style-span" style="font-size: medium;">Dacă n-ai bani de-o carte, o împrumuţi !</span></span><span class="Apple-style-span" style="font-family:'times new roman';"><span class="Apple-style-span" style="font-size: medium;"><o:p></o:p></span></span></span></span></p> <p class="MsoNormal"><span class="apple-style-span"><span style="color:black;"><span class="Apple-style-span" style="font-family:'times new roman';"><span class="Apple-style-span" style="font-size: medium;">Ce vreau să zic este că actuala depresie nu e un fenomen în sine, ci relevă lipsa de spiritualitate, care era mascată prin poleiala comercială şi prin aparenta efervescenţă stradală.</span></span><span class="Apple-style-span" style="font-family:'times new roman';"><span class="Apple-style-span" style="font-size: medium;"><o:p></o:p></span></span></span></span></p> <p class="MsoNormal"><span class="apple-style-span"><span style="color:black;"><span class="Apple-style-span" style="font-family:'times new roman';"><span class="Apple-style-span" style="font-size: medium;">E un paradox să susţii pe de-o parte că străzile se golesc pentru că lumea e extenuată de muncă şi a susţine că se golesc pentru că oamenii nu mai au de lucru. Străzile se golesc pentru că sentimentul de comunitate e în suferinţă !</span></span><span class="Apple-style-span" style="font-family:'times new roman';"><span class="Apple-style-span" style="font-size: medium;"><o:p></o:p></span></span></span></span></p> <p class="MsoNormal"><span class="apple-style-span"><span style="color:black;"><span class="Apple-style-span" style="font-family:'times new roman';"><span class="Apple-style-span" style="font-size: medium;">În Italia postbelică, sărăcia era extrem de mare încât lumea nu mai avea bani de restaurant, dar "a ieşi" în lume era o componentă esenţială a vieţii. Atunci restaurantele au oferit "coperto e pane"(faţă de masă şi pâine) pe câţiva bănuţi, iar lumea-şi aducea mâncarea şi băutura de-acasă ca să păstreze viaţa în comunitate şi bucuria comunicării.</span></span></span><o:p></o:p></span></p>ionutskhttp://www.blogger.com/profile/15906121006915254204noreply@blogger.com1tag:blogger.com,1999:blog-6796458642572210430.post-46159106864772409792009-12-19T14:22:00.001-08:002009-12-19T14:22:32.973-08:00Minoritar<p class="MsoNormal">O bună prietenă a strecurat într-o conversaţie o afirmaţie care m-a surprins. Mi-a zis că, fiind femeie şi de naţionalitate maghiară, se simte minoritară, ceea ce-i face viaţa semnificativ mai grea. Pentru asta trebuie să tragă de două ori mai mult decât oricare altul (eu, spre exemplu), simţindu-se mereu vulnerabilă.</p> <p class="MsoNormal">Am cuget la statutul minoritarului, ştiind prea bine că-n vremuri de criză e o reţetă clasică să faci dintr-un minoritar un ţap ispăşitor de serviciu pentru orice frustrare. E, bineînţeles, infinit mai uşor să identifici un inamic vulnerabil, aruncând anatema asupra lui, decât să analizezi cauzele profunde ale unei situaţii mai puţin fericite. E infinit mai greu să cauţi adevăratele cauze în sinea ta, sau a comunităţii din care faci parte. Nu-ţi poţi deveni propriul duşman !</p> <p class="MsoNormal">Toate astea sunt facilitate de lipsa de inocenţă a oricui. Toţi avem păcate şi secrete care, odată expuse, ne fac vulnerabili. Orice acuzaţie, oricât de absurdă, se poate învălui cu perfidie în mantia unui adevăr parţial, pătrunzând prin armura prezumţiei de nevinovăţie (nu că platoşa asta ar fi de prea mare folos prin partea asta de lume).</p> <p class="MsoNormal">E justificată, atunci, teama unui minoritar ? E justificat reflexul strângerii rândurilor şi ralierii obsesive la valorile tradiţionale de grup, ca la un cordon ombilical prin care-ţi e hrănită individualitatea şi identitatea ? În logica politică actuală, care încă păstrează clar o esenţă naţională, ar fi aparent naiv să crezi că nu.</p> <p class="MsoNormal">Apoi am încercat să identific atributele majorităţii şi-am deschis o cutie a Pandorei din care au ţâşnit iele care urlau că, indiferent cine eşti, din extrem de multe puncte de vedere eşti minoritar şi că aceeaşi logică a vulnerabilităţii ţi se aplică şi ţie. Europeni vs asiatici, bogaţi vs săraci, bărbaţi vs femei, tineri vs bătrâni, vegetarieni vs mâncători de carne... lista e infinită şi, funcţie de una sau alta din conjuncturi, suntem minoritari.</p> <p class="MsoNormal">De fapt, în logica numerică a democraţiei, femeile sunt majoritare cam peste tot în lume, deci, ca bărbat, sunt minoritar. Ar ajunge ca femeile să-şi pună ambiţia şi-ar cuceri orice redută politică, iar de acolo ar putea impune orice lege ! Şi totuşi, femeile se plâng de tratament discriminatoriu, susţinând că-i o lume a bărbaţilor în care se tem de răbufniri violente. Cum ar fi, bărbatul îşi ţine încleştată mâna asupra lumii prin violenţă.. E una din acele insinuări care conţine o parte de adevăr şi sună credibil. Noroc că-i ţinută ca justificare a inacţiunii şi nu ca act de acuzare activă !</p> <p class="MsoNormal">Totuşi, aş înclina să cred că apartenenţa la feminitate nu justifică o stare de vulnerabilitate. Lumea e aşa pentru că femeile o acceptă aşa cum este, tacit sau nu. La urma-urmei, orice fiinţă umană are o mamă, iar educaţia e un atribut prin excelenţă feminin, deci suntem cum suntem pentru că femeile care ne-au fost mame şi învăţători aşa şi-au dorit să fim.</p> <p class="MsoNormal">Rămâne să pun degetul pe rana naţionalismului, cercetând dacă supurează, riscând să infecteze în răbufniri violente. La cum arată lumea de azi, a te cantona încă în cadrul îngust al unui mic element naţional mi se pare cel puţin desuet. În cadrul familiei europene, orice naţiune e minoritară. Deci, atâta vreme cât fibra europeană ne leagă, orice impuls de recurgere la retorica naţionalistă va fi întâmpinat de opoziţia naturală a celorlalţi minoritari. Am văzut asta în cazul Austriei, după victoria în alegerile din 1999 <span style="mso-spacerun:yes"> </span>a naţionaliştilor austrieci. Ar rămâne de stabilit dacă fibra europeană e destul de rezistentă ca să ne ţină împreună, în special în vremuri de criză, sau Europa e doar un sac în care mâţele-şi vor scoate ghearele, gata să-şi scoată reciproc ochii.</p> <p class="MsoNormal">Pierderea statutului de majoritar trezeşte multe resentimente naţionale, construind o piedică în calea unei omogenizări care-ar urma firesc intenţiilor unioniste europene. Ca adept al construcţiei europene, am fost destul de des acuzat că sunt partizanul guvernării mondiale şi a unei lumi supra-naţionale în care corporaţiile gigant fac legea. Am fost acuzat că arunc la lada de gunoi tradiţia şi identitatea naţională, devenind un soi de venetic fără rădăcini. Iarăşi, o anumită doză de adevăr există aici, căci nu poţi construi fără să demolezi ceva, iar orice construcţie de anvergură necesită o organizare „de şantier” pe măsură. Mi se pare, însă, că beneficiile depăşesc cu mult relativele sacrificii şi readuc aminte decăderea Greciei antice prin războaie fratricide între cetăţile stat. Un unionist grec ar fi fost considerat trădător atât de către Sparta cât şi de către Atena, amândouă preferând să piară decât să se înfrăţească cu adevărat. Sper, din tot sufletul, că lecţia asta nu va fi uitată.</p> <p class="MsoNormal">Dar, deşi argumentele punctuale pot fi demontate, rămâne fondul problemei.</p> <p class="MsoNormal">Fiind toţi minoritari dintr-un anume punct de vedere, suntem expuşi abuzurilor. Susţin, totuşi, că leacul acestei vulnerabilităţi nu este baricadarea în reduta minoritară, ci unirea minoritarilor în faţa tentativei de abuz, aşa cum aceeaşi lecţie a grecilor antici ne învaţă. Când s-au unit în faţa ameninţării persane, cetăţile greceşti au făcut istorie şi legendă.</p>ionutskhttp://www.blogger.com/profile/15906121006915254204noreply@blogger.com0tag:blogger.com,1999:blog-6796458642572210430.post-90881559734488503762009-12-18T00:33:00.000-08:002009-12-18T00:37:52.349-08:00Despre frumusetea pierduta a vietii<span class="Apple-style-span" style="font-size:medium;"><span class="Apple-style-span" style="font-family:'times new roman';">Circulă pe Net un editorial al domnului Pleşu, care începe cu:</span></span><div><span class="Apple-style-span" style="font-family:'times new roman';"><span class="Apple-style-span" style="font-size:medium;"></span></span><span class="Apple-style-span" style="font-size:medium;"><span class="Apple-style-span" style="font-family:'times new roman';">Daca ma gândesc bine, reprosul esential pe care îl am de facut tarii si vremurilor este ca ma împiedica sa ma bucur de frumusetea vietii.</span></span><span class="Apple-style-span" style="font-size:medium;"><span class="Apple-style-span" style="font-family:'times new roman';"> </span></span><p class="MsoNormal"><span><span class="Apple-style-span" style="font-size:medium;"><span class="Apple-style-span" style="font-family:'times new roman';"> Din când în când, îmi dau seama ca traiesc într-o lume fara cer, fara copaci si gradini, fara extaze bucolice, fara ape, pajisti si nori...</span></span></span></p><p class="MsoNormal"><span class="Apple-style-span" style="font-size:medium;"><span class="Apple-style-span" style="font-family:'times new roman';">Probabil îl ştiţi..</span></span></p><p class="MsoNormal"><span class="Apple-style-span" style="font-size:130%;"><span class="Apple-style-span" style="font-family:'times new roman';"><span class="Apple-style-span" style="font-size:15px;"></span></span></span></p><span class="Apple-style-span" style="font-family:Arial;font-size:130%;"><div><span><span class="Apple-style-span" style="font-size:medium;"><span class="Apple-style-span" style="font-family:'times new roman';">Să nu-i fie cu supărare onoratului Pleşu, dar e o chestie care ţine mai mult de persoană, decât de vremuri sau ţară. Avem de ales între un trai spritualizat şi unul îmbelşugat. Una nu exclude neapărat pe cealaltă, dar trebuie să fii ori norocos, ori foarte tare de caracter ca să reuşeşti să le îmbini armonios.</span></span></span></div><div><span><span class="Apple-style-span" style="font-size:medium;"><span class="Apple-style-span" style="font-family:'times new roman';">Trebuie să te porţi ca şi cum ai avea, undeva în suflet, un întrerupător care te poate proiecta din modulul de acţiune în cel contemplativ şi invers. Problema este, odată întrerupătorul găsit, să ai voinţa de-a apăsa pe el, trecând dintr-o stare în cealaltă. Recunosc, cu mâna pe inimă, că trecerea de la contemplaţie la acţiune e cea mai grea, pentru c-o percepi ca pe o pierdere..şi asta pentru că fructul acţiunii este învăluit în ceaţa deasă a necunoscutului, pe când cel ale contemplaţiei îţi e la îndemână de cum ajungi în starea potrivită.</span></span></span></div><div><span><span class="Apple-style-span" style="font-size:medium;"><span class="Apple-style-span" style="font-family:'times new roman';">Într-atât de frumoasă e lumea şi viaţa !</span></span></span></div> <div><span><span class="Apple-style-span" style="font-size:medium;"><span class="Apple-style-span" style="font-family:'times new roman';">Practic suntem Adami şi Eve care trăiesc în Paradis, dar care, muşcând din mărul ambiţiilor şi lăcomiei, devin orbi la frumuseţea şi pacea ce-i înconjoară.</span></span></span></div></span><p></p></div>ionutskhttp://www.blogger.com/profile/15906121006915254204noreply@blogger.com1